Uniunea Europeană a implementat un pachet legislativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de promovare a energiei regenerabile, impunându-și ca ținte reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă cu 20% până în anul 2020, creșterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în total consum energie și creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020.
Dincolo de bunele intenții ale organismului european, de a diminua factorii cu impact negativ asupra a mediului înconjurător, trebuie subliniat că toate aceste măsuri legislative au generat deja creșterea semnificativă a prețului energiei și implicit a costurilor de producție pentru economiile statelor membre – și așa șubrezite de criza economică globală – și, în special, pentru industriile energo intensive. Pe de altă parte „beneficiile” pentru societatea românească sunt următoarele:
• o creștere artificială a costului care afectează industria și consumatorii casnici în această perioadă de recesiune economică majoră, când dezvoltarea și crearea de valoare sunt necesare, pentru a lupta împotriva crizei economice.
Consumatorii casnici trebuie să plătească de două ori aceste taxe, atât prin factura de energie, cât și în prețul mărit al produselor. Creșterea prețului energiei nu creează valoare adăugată și nu duce la crearea de locuri de muncă. Ea nu face decât să obstrucționeze revenirea economică a țării și să împiedice investițiile, în aceste momente în care economia românească se zbate să găsească un drum de ieșire din criză.
• pierderea a zeci de mii de locuri de muncă directe sau indirecte datorită falimentului marilor industrii care nu mai pot suporta schemele de sprijin și nu își pot transfera costurile suplimentare induse prin acestea la clienți, pentru că acționează într-o piață globalizată, în care numai Europa are impuse astfel de restricții. Ceilalți mari jucători de pe piața globală (ca de exemplu China, SUA, Brazilia, Canada, Rusia etc.) nu au impuse restricții similare în ceea ce privește protecția mediului.
• convulsii sociale majore și creșterea accentuată a șomajului cu creșterea indemnizațiilor de șomaj care vor trebui plătite suplimentar din bugetul de stat.
• perturbații majore în rețeaua energetică națională datorită dependenței producerii energiei regenerabile de factorii de mediu
• reducerea semnificativă a încasărilor la bugetul de stat și la bugetele locale.
În concluzie, schemele de sprijin energie regenerabilă și cogenerare aduc beneficii numai pentru cei care investesc în ele și aduc numai prejudicii societății românești. Nu putem să nu ne întrebăm: cui folosește acest lucru?
La această întrebare au încercat, recent, să răspundă Constantin Niță – ministru delegat pentru Energie, Gheorghe Dobra – director general al companiei ALRO Slatina, lideri de sindicat de pe platforma industrială a Slatinei și Paul Stănescu – președintele CJ Olt. Evenimentul a avut loc luni, 1 aprilie a.c., la sediul ALRO Slatina, întâlnirea fiind facilitată chiar de liderul social-democraților din Olt, același Paul Stănescu.
Gheorghe Dobra – Director General ALRO Slatina
Din păcate, nu putem rezista mai mult de trei luni
„Deși derulăm un program de investiții, accesând și fonduri europene, aproximativ cinci milioane de euro, trebuie spus că ALRO este afectată de creșterea prețului la energie, prin adăugarea taxei de cogenerare și a certificatelor verzi. În prezent, taxa de cogenerare este de 23,1 lei pe MW, plus 0,21 lei pe MW, prețul certificatelor. Această cotă ne afectează foarte mult ducând la niște costuri suplimentare de peste 65 de milioane de dolari. Numai în acest an, cheltuiala cu taxa de cogenerare va fi de 19 milioane de dolari, cheltuiala cu certificatele verzi va fi de 47 de milioane de dolari, iar taxa totală va fi de 66 de milioane de dolari. Cotația aluminiului este de aproximativ 1.900-2.000 de dolari, la Londra, și practic, peste 300 de dolari reprezintă în cost certificatele. Este o sumă imensă și imposibil de suportat pentru industria de aluminiu.
Am făcut o analiză referitor la impactul asupra ALRO al acestei taxe, care arată că noi avem competitori din industria de aluminiu care, în 2012, au plătit un preț pentru energie mai mic sau aproape egal cu cât plătim noi taxa de cogenerare și certificatele verzi. Noi suntem în competiție cu competitori din Emiratele Arabe Unite, din Rusia, din China, care nu au asemenea taxe. Ne întâlnim cu ei pe piața internațională și suntem total dezavantajați.
(…) În România, schema de sprijin este cea mai generoasă din Europa. Noi nu suntem împotriva energiei regenerabile și nici împotriva schemei de sprijin, dar credem că taxele trebuie ajustate într-un fel încât să fie suportabile pentru fiecare. Dacă noi, plătitorii de certificate verzi, dispărem, nici ei n-au de unde să-și recupereze banii.
ALRO propune suspendarea schemei de sprijin, după modelul Spaniei, menținând procentul de energie regenerabilă din surse noi la șase la sută, până în 2020. Altfel, activitatea ALRO se va opri în trei luni. Noi acum pierdem cam șase-șapte milioane de dolari pe lună. Anul trecut l-am încheiat cu pierdere.
Este clar că e o creștere a costului, care afectează industria și consumatorii casnici în această perioadă de recesiune majoră, când dezvoltarea și crearea de valoare sunt necesare pentru a lupta împotriva crizei economice.
Noi considerăm că se vor pierde foarte multe locuri de muncă, pentru că multă industrie va falimenta, vor fi convulsii sociale majore și creșterea accentuată a șomajului. Este de dorit ca prețul la energie să reflecte costurile externe ale producerii și consumului de energie, costurile de mediu, sociale și de sănătate.
Propunerile anului pentru a evita falimentul industriei mari consumatoare de energie din România sunt:
– suspendarea schemei de sprijin după modelul Spaniei, menținând procentul de energie regională din surse noi la 6% până în 2020.
– modificarea Legii 220 pentru a alinia la obiectivele pe care România și le-a asumat la nivel european și a excepta marii consumatori de la taxe.
O altă măsură pe care am luat-o să suplinim creșterea prețului la energie a fost un program pentru dezvoltarea resurselor alternative, adică reciclarea deșeurilor. Am ajuns să utilizăm în producție circa 170 de tone de deșeuri pe zi, deșeuri proprii și deșeuri cumpărate. Într-o primă etapă să ajungem la 35.000 de tone de deșeuri cumpărate din exterior și reciclate într-o unitate separată începând cu finele acestui an și de la anul să ajungem la 70.000 de tone, mă refer la deșeuri cumpărate de la terți. Acum suntem nevoiți să importăm deșeuri din Germania, unde și aici avem cheltuieli de transport, dar trebuie să ne asigurăm sursa de materie primă. Am început importul de materie primă pentru aluminiu prelucrat. Din păcate, nu putem rezista mai mult de trei luni”.
Constantin Niță, Ministru Delegat pentru Energie
Datoria noastră este să-i sprijinim pe cei care au zeci de mii de locuri de muncă
„ALRO este o unitate de elită a economiei românești, fapte pentru care noi acordăm o importanță deosebită acestei fabrici, așa cum facem cu toți marii consumatori industriali din România.
Este clar că, așa cum s-a prezentat, este cea mai generoasă schemă din Uniunea Europeană cea legată de energia regenerabilă. Cu certitudine că «vom umbla» la aceste certificate verzi și ne gândim și la taxa de cogenerare. De altfel, probabil că mâine (n.n. 2 aprilie) vom prezenta în primă formă ordonanța de modificare a Legii 220 și vom ține cont de câteva lucruri extrem de importante. În primul rând, nu vrem să închidem industria românească și în ciuda criticilor, eu vă anunț că nu voi face nimic în detrimentul industriei românești. Am aceeași considerație pentru cei care au investit în industria regenerabilă, dar eu trebuie să asigur un echilibru între ceea ce s-a investit în domeniul energiei regenerabile și consumatorul industrial și consumatorul casnic. Pe lângă ALRO, și alți industriași mi-au cerut să iau măsuri în acest domeniu.
(…) Datoria noastră este să-i sprijinim pe cei care au zeci de mii de locuri de muncă. De aceea, vă spun cu toată tăria că vom modifica această lege. Pe de altă parte, totul se va face astfel încât să nu fie diminuat interesul investitorilor în regenerabile, dar nici nu vrem să distrugem industria românească.
De asemenea, mai trebuie să ținem cont și de consumatorii casnici. În condițiile unei liberalizări a energiei electrice la consumatorul casnic, avem datoria să ținem cont și de aceste lucruri. De altfel, și guvernul pregătește un set de măsuri pentru consumatorul vulnerabil, în așa fel încât populația să suporte cât mai puțin efectul acestor certificate…
(…) Există mult interes pentru modul cum va arata schimbarea legii. În primul rând, vom reduce numărul de certificate. Reducerea aceasta se va face pe o perioadă de trei ani, legea va fi suspendată în această perioadă, timp în care numărul de certificate va fi redus, rămânând desigur valoarea care este pe piață în momentul de față. Referitor la marii consumatori, ne gândim la o modalitate de a merge pe varianta din Germania, unde marii consumatori au anumite facilități în acordarea de certificate verzi. Cu certitudine că toată lumea va avea de câștigat din această modificare. Avem nevoie să protejăm industria națională și, în același timp, să putem să sprijinim și investitorii în energia regenerabilă”.
LINIA ÎNTÂI ȘI ZIARUL DE OLT
