Urmare din numărul trecut
A FOST PREȚUIT ÎN MĂSURA ÎN CARE ÎN CARE AUTORITĂȚILE AU ÎNȚELES CEVA DIN ARTA LUI
Credeți, dle Zorzoliu, că Tatăl dumneavoastră a fost prețuit la adevărata lui valoare de către autoritățile noastre de toate zilele?
Da, a fost prețuit în măsura în care autoritățile au înțeles ceva din ceea ce făcea Tata. Cei care au înțeles l-au prețuit cum se cuvine și i-au prețuit și familia. Mulțumim actualului președinte al Consiliului Județean Olt, d-l Paul Stănescu, cel care l-a înțeles pe Tata și l-a ajutat, în limita posibilului, să-și pună proiectele în practică.
Tot la inițiativa domnului Stănescu, Consiliul Județean Olt i-a acordat Tatălui meu titlul de Cetățean de Onoare al Județului Olt .
L-au iubit mai mult comuniștii sau cei de după 1989, care sunt – de fapt – urmașii comuniștilor?
Și tata a fost membru de partid, pentru că altfel n-ar fi putut să realizeze nimic din ceea ce și-a propus și aici mă refer la marile proiecte muzeografice, expozițiile de pictură, cercetările arheologice etc. Dar pot să vă spun că tata nu a fost un ideolog al utopiei bolșevice și nici n-a avut funcții politice, care l-ar fi pus în postura să se dezică de convingerile lui naționaliste curate.
Prin tot ce a făcut, chiar înainte de 1989, cu compromisurile de rigoare, dar și după Revoluție, fără niciun atom de compromis, Tata a servit, în fapt, arta, cultura, istoria neamului, credința strămoșească și chiar democrația. E adevărat că tovarășii comuniști conduc și astăzi această țară, însă Tata, de câte ori a avut prilejul, după Revoluție, le-a amintit să mai lase locul și altora, promovând mulți tineri bine pregătiți, în ierarhiile culturale ale județului Olt. Fiind un român atât de înzestrat și de talentat, Tata a intrat în vizorul Securității și într-o bună zi voi demonstra cu documente acest fapt.
O personalitate de calibrul Tatălui meu nu putea să nu fie în atenția sticleților cu ochi albaștri. Mai ales că Tata și-a permis, pe vremea „comunismului luminos” să pună umărul la constituirea formației Phöenix și să organizeze o expoziție personală la Amsterdam.
Ce ar trebui să înțeleagă tânăra generație de azi din tot ce a făcut Maestrul Zorzoliu pentru țara lui?
Generația tânără de azi trebuie să înțeleagă din ceea ce a lăsat drept moștenire Tata că noi suntem urmașii dacilor liberi și că niciodată nu trebuie să mai fim vasalii nimănui. Chiar a lăsat o dovadă în acest sens și anume Cetatea Geto-Dacică de la Drăgănești-Olt, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, se va finaliza anul acesta.
Generația tânără de azi nu trebuie să-și uite rădăcinile. Am fost și suntem una dintre cele mai frumoase civilizații ale Antichității.
Patriotismul a fost o dimensiune plenară a personalității Tatălui dumneavoastră. Neamul dumneavoastră și toți cei care ați rămas ca mărturie a celui care a fost Traian Zorzoliu, credeți că mai are vreo valoare acest cuvânt… Patriotism?
Tata a fost o somitate în afirmarea patriotismului și să nu uităm că generația lui a trecut prin Al Doilea Război Mondial, prin regimurile stalinist și ceaușist și apoi prin regimul post-decembrist care a considerat, la rându-i, că noțiunea de patriotism e una desuetă. Ca istoric și fondator de muzee, tata a avut un mesaj unic: „Să-l iubim pe Dumnezeu și să-i cinstim pe eroii neamului, care stau de-a dreapta lui Tatălui.”
Noi, copiii, am ales CALEA DREAPTĂ, indicată de tatăl nostru, cel care ne-a învățat să ne iubim țara și să ne venerăm eroii. Mai ales că, din neamul Zorzoliu, au căzut mulți în Al Doilea Război Mondial.
Ce învățături fundamentale v-au rămas de la Tatăl dumneavoastră?
Să cinstim valorile Poporului Român și să nu ne uităm niciodată strămoșii. Să facem cinste trecerii noastre prin lume.
Ce mai este de spus, d-le Aristotel Cristian Zorzoliu?
Vreau să profit de prilejul acordat de domnia-voastră prin acest interviu și să le mulțumesc atât eu, cât și întreaga mea familie, tuturor colegilor dumneavoastră de breaslă, dar și tuturor celor care l-au cunoscut pe Tata, pentru că am convingerea că nu l-au dat și nu-l vor da uitării. Tot ce ne-a lăsat Tata ca operă scrisă va fi donat Arhivelor Naționale Olt, care deja lucrează la constituirea Fondului Personal de arhivă – Traian Zorzoliu. Deja Consiliul Orășenesc Drăgănești a luat hotărârea ca Muzeul Câmpiei Boianului să poarte numele tatălui meu.
Mulțumesc redacției Linia Întâi pentru interesul manifestat față de personalitatea tatălui meu și, în mod expres, dumneavoastră, d-le Dumitru Sârghie, care i-ați luat Tatălui meu ultimul interviu, înainte de a pleca la stele, și care v-ați oferit ca să realizăm împreună o carte de căpătâi despre viața și opera celui care a fost Traian Zorzoliu. Lucru cu care am fost pe deplin de acord.
Dumitru SÂRGHIE
