Te-am regăsit, Doamne,
și, drept răsplată,
mi-ai aureolat suferința
și mi-ai redat ceea ce pierdusem:
priința!
M-ai ferit, Doamne, de dor
și ai făcut în așa fel să nu mor,
înainte de moarte,
ehei! – departe de casă,
departe!
Mi-ai echilibrat, Doamne, bătălia
dintre trup și suflet
și m-ai redat vieții simple,
candide!
M-ai așezat pe genunchii-Ți de ambră,
mi-ai dăruit tăria de stâncă,
ascultând amândoi cățelul pământului,
pe iarba adâncă
și caldă de focul acestei veri
toride!
M-ai apărat de bogăția materială
și de sărăcia sufletească,
mi-ai scos, Părinte, bunătatea țărănească
la iveală!
Dar toate acestea, Doamne, le-am căpătat
numai după ce eu m-am deprins
să-Ți îndeplinesc vrerea,
învățând să-Ți ascult, Doamne,
în taină,
tăcerea!
Dumitru Sârghie
