Au fost scrise sute pe pagini și se vor mai scrie despre regele Carol al II-lea (8 iunie 1930 – 6 septembrie 1940), personalitate extrem de controversată a istoriei românilor.
„Adevărat prinț de Renaștere, cu mari calități – inteligență deosebită și cultură, – dar și cu mulțimea de defecte în ordinea vieții private, Carol al II – lea a fost, pe rând, adorat de toți și apoi detestat de unii” (Dimitriu, Paul, 1992).
Din „mulțimea de defecte în ordinea vieții private” s-au născut copii legitimi și nelegitimi.
Remarcându-se printr-o viață aventuroasă cu diverse femei, Carol este dus de părinții săi, regele Ferdinand și regina Maria, în 1914, la Petersburg, cu speranța că se va îndrăgosti de Olga, fiica cea mare a țarului Nicolae, însă, între cei doi nu a fost nici o atracție.
În 1918, Carol se căsătorește la Odessa, fără acordul Casei Regale, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, descendenta unei vechi familii aristocrate. Pentru „Zuchy”, cum o alinta Carol, acesta a dezertat din armată și a renunțat la tron, stârnind furia întregii familii. Cu toată împotrivirea celor din jur, tânăra pereche își vede mai departe de distracții la București și de călătorii cu mașina prin țară. Deși Zizi a rămas însărcinată, la 16 mai 1919, Tribunalul Ilfov anulează căsătoria în temeiul art. 174 din Codul Civil, care prevedea că orice căsătorie trebuie anunțată în presa scrisă. Dar, cei doi nu se despart nici acum și Carol scrie că recunoaște copilul născut la 8 ianuarie 1920. Băiețelul este botezat Mircea-Grigore, dar pe certificatul de naștere, la rubrica „tata” era liber. Presiunile familiei regale sunt tot mai mari și la 21 februarie 1920, Zizi primește de la Carol o scrisoare în care se consideră învins, anunțând-o că se desparte de ea. Atunci, Zizi împreună cu copilul, părăsește țara și se stabilește în Franța.
Mircea-Grigore Carol Lambrino a fost pictor și a locuit la Paris. S-a întâlnit o singură dată cu tatăl său, cu care semăna mult. Din căsătoria lui cu Helene Henriette Nagavitzine (care avea tată rus și mamă franțuzoaică) s-a născut în 1948, la Paris, Paul-Philippe Lambrino (Paul de România). Mama lui Paul a devenit o cântăreață renumită sub numele de Lena Pastor, dar a divorțat de Mircea-Grigore, recăsătorit ulterior, de două ori.
Principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, o brunetă zveltă și demnă, l-a cunoscut pe prințul Carol, la Zurich. Când Carol a cerut mâna Elenei, regina Sofia a Greciei a avut rezerve din cauza vieții aventuroase a prințului, iar regele Constantin al Greciei a pus condiția ruperii relațiilor cu Zizi. Căsătoria dintre prințul Carol și prințesa Elena a avut loc la Atena, la 10 martie 1921, fiind o înțelegere între două case regale, între soți neexistând nici dragoste, nici atracție.
La 25 octombrie 1921 Elena naște pe Mihai, dar la scurt timp, relațiile dintre soți se înrăutățesc. Nașterea fusese grea, iar Carol nu înțelegea să își menajeze soția. Elena avea relații reci cu familia regală, iar cei doi erau foarte diferiți: „Carol, focos și brutal, iar Elena sensibilă și rafinată”. Elena a plecat la Atena, la părinții ei, unde a stat patru luni, timp în care deja apăruseră zvonuri despre o legătură a lui Carol cu soția unui ofițer, Elena Magda Lupescu.
Relațiile dintre Carol și Elena se deteriorează și mai tare și se ajunge la divorț în 1928, pe când, relația cu Elena Lupescu, cu care se va căsători în 1947, va dura toată viața.
În 1996, Paul de România s-a căsătorit cu Lia, o cetățeană americană de origine română, devenită prințesă prin căsătorie, iar în 2010, din această căsătorie, s-a născut prințul Carol-Ferdinand. Deși, nici Casa Nobiliară de Hohenzollern-Sigmaringen și nici Casa Regală de România nu au acordat vreodată calitatea de membru lui Paul-Philippe sau tatălui său, el a obținut calitatea de moștenitor al regelui Carol al II-lea prin sentințele Tribunalelor din Lisabona și Paris și în 2012 de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Prințul Paul susține că tatăl său trebuia să fie rege, el fiind primul născut, dintr-o căsătorie legitimă.
(Va urma)
Prof. Dr. Ștefania Marineanu
