Eu una nu mai înțeleg nimic din ceea ce se întâmplă în viața politică din țara noastră și din afara ei. Parcă nimic nu mai are sens și logică. Cum adică, să organizeze următoarele alegeri prezidențiale tot Toni Greblă, în calitatea sa de șef al Autorității Electorale Permanente, când, în timpul alegerilor din toamna trecută, au ieșit la iveală afinitățile sale cu extremiștii, de la Călin Georgescu, la George Simion?
Cum se face că Gabriel Vlase este, în continuare, la conducerea Serviciului de Informații Externe, în condițiile în care, în ziua în care trebuia să aibă loc al doilea tur de scrutin și nouă ne tremura sufletul, ca să nu ajungem, cumva, din nou în brațele „fratelui de la Răsărit”, el era un pic plecat… la Abu Dhabi, pentru Marele Premiu de Formula 1? Membrii Comisiei Parlamentare care i-au făcut o vizită de curtoazie, la sediul instituției, pe care cu onor o conduce, ce au aflat? Eu cred că două pot fi variantele de răspuns: una că dl. Director știa că nu se va mai ține acest al doilea tur sau, dimpotrivă, că urma să aibă loc o lovitură de stat, în favoarea Rusiei și el nu voia să o pericliteze, cumva, prin prezența sa în țară.
Apoi, sunt la fel de confuză, când vine vorba de Victor Ponta, consilierul onorific al premierului. De ce nu a fost dat afară din partid, după ce, în timpul tumultoasei campanii electorale din toamna trecută, spunea oricui avea timp să-l asculte, de la Politico, la Financial Times, că el votează cu dl. Călin Georgescu „precum toți ceilalți membri din PSD”? Și, mai nou, cică ar fi pus, direct, în cutia poștală lui Donald Trump, scrisorica semnată de „personalități” ca el, în care era semnalat „actul nedemocratic al anulării alegerilor prezidențiale”. Nu știm dacă chiar a reușit. Știm însă că a fost la unul dintre balurile ținute în cinstea investirii acestuia. Cât de infantil politic poți să fii, încât să afirmi că acest bal a fost un fel de al doilea „Forum de la Davos”? Și, mai ales, să te pozezi pe străzile capitalei americane cu „invitația” de la bal în mână, afișând zâmbetul ăla de copil tembel. Cum tembel pare și George Simion, aflat la același eveniment, tras în poză cu un fost apropiat al lui Trump, unul care zici că e scăpat de la balamuc. Ceea ce nu e prea departe de adevăr, având în vedere că acesta chiar a stat în pușcărie o vreme. A ieșit la timp, ca să participe la preluarea celui de-al doilea mandat al acestuia. Oricum, ar fi ieșit odată cu „Marea Grațiere”. Primul decret semnat de noul președinte american, prin care le-a șters pedepsele celor care se făceau vinovați de atacul asupra Capitoliului, în urmă cu patru ani, pentru că nu acceptau înfrângerea lui Tramp. Acum acesta a reușit. Se pare și cu ajutorul celebrului Elon Musk. Cel mai bogat om de pe planetă a fost atât de entuziasmat, încât, la ceremonia de investire a președintelui, a făcut controversatul salut nazist.
Mie îmi este greu să înțeleg cum este posibil. Mai sper că, totuși, este lumea rea și exagerează cu interpretarea. Cred că, de fapt, el arăta direcția navei spațiale care urmează să plece pe planeta Marte, că tot vrea el să o populeze cu pământeni…
Până atunci, însă, trebuie să facă ordine pe pământ, având în vedere că, în opinia sa, ne aflăm „la răscrucea civilizației umane”. Și soluția o reprezintă extremiștii care trebui să vină la putere, în toată Europa. Când vezi cât de îngrijorat este de soarta lumii, ceilalți bogați ai planetei ți se par simpli muritori, cu apucături lumești. Ca de exemplu Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, prezent și el la celebrul eveniment al „,Investirii” și care nu s-a putut abține a privi, insistent, la/ în decolteul partenerei lui Jeff Bezos, fondatorul Amazonului. Ziceai că nu mai văzuse în viața sa așa ceva.
Cât privește dorința noului președinte american de a-și săruta soția, înainte de a jura pe Biblie, că va face din nou America puternică, demonstrează că dragostea nu are vârstă. Iar faptul că nu a reușit, din cauza borurilor prea mari ale pălăriei d-nei Trump, arată că și cel mai puternic om de pe planetă are limitele lui. Că nu tot ce visează noaptea poate face ziua. Ca, de exemplu, redesenarea hărții lumii, prin ocupare de noi teritorii, precum Groenlanda și Panama sau schimbarea unor denumiri încetățenite de sute de ani, vezi Golful Mexic care trebui să devină Golful American.
Ce mai, se pare că lumea este un adevărat balamuc politic și sentimental.
Elena Sîrghie