Ziua de 22 noiembrie a.c. avea să fie una fastă întru lansarea revistei lui Tudor Arghezi, Anul I, nr.1/2023, acțiune sprijinită de conducerea PSD Olt și de Grupul Tineretului Social-Democrat din Slatina.
Manifestarea de înaltă ținută culturală a avut loc la Biblioteca Județeană „Ion Minulescu”, având alături, ca invitat special, pe scriitorul și traducătorul Constantin Lupeanu (fost ambasador al României în China, președinte fondator al Asociației de prietenie, pentru schimburi economice România-China și al Asociației de prietenie România-Vietnam, fost director ICR Beijing, membru al Uniunii Scriitorilor din România), pe vicepreședintele Consiliului Județean Olt Ionuț Ivan, Gabriela Constantinescu, director al Școlii Gimnaziale „Eugen Ionescu” din Slatina, deputații PSD Emil Albotă și Marius Iancu, subprefectul Cosmin Floreanu, George Smarandache – directorul Muzeului Județean Olt, dar și pe tânărul viceprimar al Slatinei, Alexandru Berechet, alături de avangarda Tineretului Social-Democrat din orașul marelui scriitor Eugen Ionescu, de la a cărui naștere s-au împlinit recent (pe 26 noiembrie a.c.) 114 ani. Din public nu au lipsit nici consilierii județeni Adrian Bărbulete (șeful Inspectoratului Școlar Județean Olt), Lucian Bondrescu, George Șofaru și Nicolae Vitan – consilieri județeni, iar rolul de moderator l-a jucat directorul instituției-gazdă, ec. Florian Dumitrescu.
Au luat, pe rând, cuvântul, fostul ambasador Constantin Lupeanu, deputatul Emil Albotă, prof. Gabriela Constantinescu și, în final, a „încoronat” opera, însuși ziaristul și scriitorul Dumitru Sîrghie, cel care a făcut posibilă, respectând rigorile legii, în ceea ce privește copyright-ul și avizul Bibliotecii Naționale, reapariția pe azurul României contemporane, a acestei publicații legendare.
«În drumurile mele prin țară, am trecut, de multe ori, prin Slatina. Slatina, vocabulă de origine slavă și latină. Mihai Vinereanu de la Vâlcea, cel care are știința lingvisticii, mi-a povestit în amănunt, detalii importante privind atestarea documentară a acestei străvechi așezări (20 ianuarie 1368). Recomand, astfel, slătinenilor „Dicționarul etimologic al Limbii Române” (București, 2023), autor Mihai Vinereanu. Cunosc trei personalități ale Slatinei, pe marea soprană, Felicia Filip, pe trubadurul Ion Crețeanu și pe jurnalistul-scriitor Dumitru Sîrghie. Sunt sigur că Slatina mustește de oameni învățați, de literați, care știu faptul că trei mari reviste au îndrumat creația literară, la noi, la români. „Convorbiri literare” (Iași, 1867-1886), cu Iacob Negruzzi, apoi București și, din nou, Iași, în 1970, „Literatorul” lui Macedonski (1880-1919), reluată de Marin Sorescu, în 1991, publicație căreia-i urmează „Noul Literator”, cu C. Pădureanu, în 2014, și, Bilete de papagal”, în patru serii, începând în 1928, cu Tudor Arghezi. Acum, vine domnul Sîrghie, cu Seria a-V-a a „Biletelor de papagal”, domnia-sa fiind un poet remarcabil, pe care-l îndemn să respecte toate trăsăturile comune ale revistelor citate: Primatul esteticului, Spiritul critic, Legitimarea valorii literare a noutății, Rezistența la asaltul mediocrității, Respect față de pluralismul punctelor de vedere, promovarea intelectualismului, toate în așa fel, încât fiecare număr să fie un Eveniment-sărbătoare, să creeze un Miraj fascinant, Să producă bucurie și revista să devină ca o Catedrală a românității… Ziarist, scriitor, om de radio și televiziune, editor de ziare și reviste, de cărți, doctor în literatură, om liber, aparținător unei generații de sacrificiu, dl Dumitru Sîrghie este un deschizător de căi în Literatura română, care promovează arta autentică a Spiritului autohton… Cunoscându-i opera și îndeletnicirile, eu am credința că așa va fi… Timpul ne va fi martor tuturor!»
A urmat, apoi, Gabriela-Laura Constantinescu, profesoară întru limba română, intelectual de-o largă înțelegere a fenomenului cultural al Județului Olt, dar și al României, în general, subliniind, cu profesionalism și știință de carte, importanța restitutivă a publicației „Bilete de papagal” pentru literatura națională, în forma modernă concepută de Dumitru Sîrghie.
Doamna profesoară a subliniat numele importante ale celor care au semnat în acest prim număr, pe care îi amintim aici: Lucian Chișu, Christian W. Schenk, Dodo Niță, Nicolae Dragoș, Niculae Cornel, Cristi Nedelcu, Laurențiu Bădicioiu, Marian Nencescu, George Robert Mitrache, Cristian Gabriel Moraru, Așer Negoi, Dan Anghelescu, Nicolae Georgescu, Ion Andreiță, Crisula Ștefănescu, Ovidiu Cristian Dinică, Petronela Apopei, Aristotel Pilipăuțeanu, Adrian Cioroianu, Lia-Maria Andreiță, Elena Sîrghie, Dumitru Augustin Doman, Mihaela Albu, Varujan Vosganian, Nicolae Nistor, Mihaela Albu, Dumitru Tâlvescu, Julien Caragea, Edwiga Viv, Vasile Ciorogar, Marian Raicu, Claudiu Valeriu Conțevici, Mircea Pospai, Rodica Pospai Păvălan, Florin Palas, Diana Nedelcu, Nicolae Scurtu, Camelia Radulian, Maria Monica Stoica, Carmen Theo Făgețeanu, Sanda Popescu Duma, din Spania.
În cuvântul său, Dumitru Sîrghie a mulțumit organizatorilor din conducerile PSD Olt și a Tineretului Social-Democrat din Slatina, explicând legătura dintre scriitorii slătineni, frații Pan și Smarand Vizirescu, cu Tudor Arghezi și „Biletele de papagal”:
«Ideea renașterii „Biletelor de papagal” nu s-a născut întâmplător. Ea este rodul lecturilor mele, privind viața și opera cvasinecunoscută a ultimului gândirist Pan. M. Vizirescu, cel care, după debutul său spectaculos la „Universul literar” al lui Nicolae Iorga, cu narațiunea „Sfârșit duios”, a scris la „Bilete de papagal”, începând anul 1928, când avea 25 de ani, până la dispariția publicației, una dintre însemnatele sale narațiuni fiind și schița „Scrisoare din… scorbură”. O scriere curajoasă, despre orașul lui de suflet, Slatina, sau, mai degrabă, o scriere programatică, prin care el prefigurează linia conducătoare a creației sale literare de mai târziu. Pan. M. Vizirescu nu putea să nu includă în povestea sa despre Slatina un subiect de roman, căruia-i lipsea doar autorul. Era vorba de un ofițer văduv cu trei neveste și cinci copii, aflat în căutarea sensului pierdut. Și tot pe un ton autoironic, el ne spune că, atunci când s-a dus la un chioșc de ziare din Slatina, ca să cumpere „Bilete de papagal”, vânzătorul l-a trimis să se reculeagă la Sfântul Munte… De menționat faptul că Scrisoarea… din „Bilete de papagal” i-a fost destinată lui Coco, papagalul de pe frontispiciul celebrei reviste a lui Tudor Arghezi, căruia-i promite că, atunci când va ieși din… Scorbură, îi va face o vizită. Mai mult, în manuscrisele sale autentice, pe care le am în biblioteca personală, „ultimul gândirist” își exprimă regretul că între mentorul său, Nichifor Crainic, și generosul Tudor Arghezi, au existat disensiuni majore, care au impietat includerea autorului „Florilor de mucigai” în volumul „Poezia noastră religioasă”, carte îngrijită și prefațată chiar de Vizirescu… O ediție extrem de valoroasă, apărută la Editura Episcopiei Ortodoxe Române, în anul 1943, când „ultimul gândirist” era șeful de cabinet al autorului „Șesurilor natale”, Nichifor Crainic, cel care ocupa poziția de ministru al Propagandei, în Guvernul Antonescu…
Demersul meu de restituire a acestei celebre publicații argheziene a fost înrâurit și de criticul Eugen Simion (Dumnezeu să-l odinească!), pe care am avut privilegiul să-l cunosc mai îndeaproape la un eveniment literar desfășurat la Athène Palace, când mi-a acordat și un interviu pentru ziarul „Linia Întâi”, dar și de dialogurile pe care le-am avut cu istoricul literar Nicolae Scurtu, precum și cu scriitorul Nicolae Dragoș, care l-a cunoscut personal pe Tudor Arghezi, consemnând pentru istorie, după moartea acestuia, peste 100 de evocări, în două volume, cu titlul „L-am cunoscut pe Arghezi”. Nicolae Dragoș a fost, de asemenea, foarte apropiat de Mitzura și Baruțiu, urmașii lui Ion Nae Theodorescu, cum îl chema cu adevărat pe autorul Cuvintelor potrivite, intrând, astfel, în posesia multor aspecte privind viața și opera argheziană, mai puțin cunoscute de publicul larg. Dar factorul determinant, care a dus la reapariția „Biletelor de papagal” stă în istorisirea de mai jos, care este legată de „Exilul de taină” a lui Pan. M. Vizirescu, cel condamnat pe viață, cu confiscarea averii, de acel tribunal stalinist „al poporului”, precum și de legătura sa spirituală cu Tudor Arghezi.
În vara anului 1967, când maiorul Gheorghe Rațiu (ulterior Șeful Securității din Olt), în urma unei delațiuni făcută de un țigan care trebăluia prin curtea Vizireștilor, i-a descoperit ascunzătoarea în care stătea cale de 23 de ani, i-a spus lui Pan. M. Vizirescu că e liber, pentru că toți foștii deținuți politici au fost puși în libertate încă din 1964, procurorul cu care acesta era însoțit a avut următorul dialog cu „dușmanul poporului”: „Cine ești dumneata, domnule? De ce te ascunzi aici?”, a întrebat „omul legii”. „Sunt fiul lui Tudor Arghezi, arestați-mă”, a răspuns Pan. M. Vizirescu.
După o scurtă vizită la sediul Securității din Slatina, unde s-a pecetluit libertatea definitivă a lui Pan, Gheorghe Rațiu l-a întrebat de ce i-a spus procurorului că e fiul lui Tudor Arghezi, iar Pan a răspuns că șeful „Biletelor de papagal” a fost singurul poet, dintre marii scriitori ai României, care știa unde s-a ascuns el de represiunea Securității comuniste: „Acesta e singurul om care știa că trăiesc. Și el a pătimit din cauza prigoanei staliniste și, când a putut, a acordat un ajutor din partea Uniunii Scriitorilor fratelui Smarand, și el scriitor, bolnav. Tudor Arghezi a fost pentru mine un sprijin moral de care aveam multă nevoie.
Revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, în noua sa variantă, prin erudiția, profesionalismul și personalitatea celor care semnează în acest număr de bun augur, dar și în edițiile care vor urma, va continua să promoveze această patrie a spiritului autohton, care este limba română, în lumina testamentară, pe care Tudor Arghezi a înălțat-o, cândva, pe azurul României Mari…»
De remarcat satisfacția tinerilor pesediști pentru acest eveniment unic, ei publicând pe rețelele de socializare următorul text de mulțumire:
«PSD Olt susține viața culturală slătineană! Seară de gală la Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” cu ocazia relansării revistei istorice “Bilete de Papagal”. Un eveniment de excepție susținut de PSD Olt, care a adus în atenția slătinenilor reeditarea revistei istorice „Bilete de Papagal”, a lui Tudor Arghezi, apărută pentru prima data în anul 1928. Astăzi, sub condeiul scriitorului Dumitru Sîrghie, se prezintă într-o grafică nouă și modernă, iar în paginile sale semnează nume importante ale literaturii române. Evenimentul a fost organizat la Biblioteca Județeană “Ion Minulescu” și ne-am bucurat de invitați speciali precum
Constantin Lupeanu, scriitor, traducător, fost ambasador al României în China și președinte fondator al Asociației de prietenie, pentru schimburi economice România-China și al Asociației de prietenie România-Vietnam, director ICR Beijing, membru al Uniunii Scriitorilor, Ion Crețeanu, rapsod popular, declarat de UNESCO „Tezaur uman viu”, profesor Gabriela-Laura Constantinescu, director al Școlii Gimnaziale „Eugen Ionescu” din Slatina și Dumitru Sîrghie, directorul noii reviste.
Pentru noi, ca tineri, această publicație înseamnă un îndemn la lectură, iar pentru cei cu talente literare o șansă de promovare.
Așa cum distinsul ambasador a spus, ne dorim ca revista să aibă o apariție constantă și îndelungată și să fie în «permanență ca o catedrală în fața căreia să ne plecăm»!” PSD Olt a sprijinit lansarea Seriei noi a revistei lui Tudor Arghezi – „Bilete de papagal”!»
A consemnat Dragoș Sîrghie