Curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român din București s-a dovedit neîncăpătoare pentru iubitorii de folclor autentic, care au venit să ia parte la concertul rapsodului popular Ion Crețeanu. Evenimentul a avut loc luni, 15 septembrie a.c., moment cu care au fost sărbătorite și Zilele Muzeului Țăranului. Concertul extraordinar a fost intitulat „Cântări din vatra satului”, Ion Crețeanu emoționând audiența, chiar și până la lacrimi, prin interpretarea sa unică a cântecelor la cobză.
Originar din localitatea Voineasa, județul Olt, situată într-o zonă folclorică bogată, Ion Crețeanu este unul dintre marii interpreți ai muzicii populare românești. A început să culeagă cântece din folclor încă de la vârsta fragedă de cinci-șase ani, pentru ca, apoi, să publice texte proprii în revista „Licărirea”, revista liceului său. Prima sa interpretare scenică a avut loc când artistul era în clasa I, în cadrul școlii. Au urmat competiții care l-au convins că acesta este drumul pe care vrea să îl urmeze. Deși inițial cânta doar din voce, a introdus, mai târziu, două instrumente acompaniatoare, mai întâi acordeonul și, apoi, cobza. Cobza lui neprețuită are în spate o poveste deosebită; aceasta a aparținut odată fostului său profesor și îndrumător, Ion Șerban, zis și Tarzan. Acesta a fost, deopotrivă, profesorul de cobză al lui Ion Crețeanu, ca și al lui Tudor Gheorghe.
La ora actuală, Ion Crețeanu este considerat drept unul dintre cei 20 de mari cobzari ai României. El conduce trei tarafuri: Taraful din Morunglav (Olt), cel din Grecești (Dolj) și pe cel din Albotina (Valea Timocului – Bulgaria). Muzica nu este singura sa activitate, el fiind, totodată, și inginer constructor.
Ionuț DUMITRESCU
