Înființarea în anul 1884 a Gimnaziului Real din Slatina, prima denumire sub care a funcționat această instituție școlară, într-un moment când în tot Regatul României nu existau decât 12 gimnazii clasice umaniste și 6 gimnazii reale, a însemnat pentru Slatina și județul Olt un eveniment care și-a pus amprenta pe întreaga evoluție ulterioară. Inițiativa a aparținut unui grup de vizionari, dintre care se detașează prin stăruințele lor frații Nae și Tache Protopopescu – importante personalități politice și culturale ale vremii, pentru care slujirea comunității din care făceau parte era un principiu de viață. Sămânța învățăturii cultivate cu multă pricepere și pasiune a rodit frumos încă din prima promoție, unul dintre absolvenții din 1888 fiind George Poboran, cel care avea să scrie „Istoria orașului Slatina”, lucrare de referință, apărută în 1902.În anul 1915, gimnaziul a fost transformat în liceu, această ridicare în rang conferind încă firavului izvor de lumină o nouă amploare și limpezime, permițându-i să se reverse somptuos pe câmpia largă a culturii românești, semănând-o cu personalități de prim rang, în toate domeniile.
Mai ales începând din etapa 1918-1948, considerată etapa miracolului școlar numit „Radu Greceanu”, absolvenți străluciți au dus faima liceului nostru în toată țara și chiar dincolo de granițele ei. Dumitru Popovici, de pildă, ne-a reprezentat cu cinste în Franța, pe vremea lectoratului său de la Sorbona (1931-1934), și apoi în țară, ca șef al catedrei de Istoria literaturii române la Facultatea de Filologie din Cluj, unde a dat întreaga măsură a forței sale creatoare, în calitate de eminent profesor. Alți absolvenți, din aceeași etapă, au devenit personalități remarcabile în domeniile lor de activitate, notorietatea multora dintre ei depășind granițele naționale. Este vorba de personalități precum pictorul Ion Popescu-Negreni, fizicianul Gheorghe Hortopan, prof.dr. Leonida Gherasim, creator de școală în cardiologia românească, juristul Mihai T. Oroveanu, geograful Ion Velcea etc.
Această linie de excelență a continuat și în etapa 1948-1989, începută sub semnul reformei comuniste a învățământului din 1948, care „a eliminat din planurile de învățământ religia, logica, dreptul, limba latină, psihologia, adică tocmai disciplinele care proiectau demnitatea umană în plan individual și național”. Totuși, tocmai în această perioadă s-a produs un adevărat fenomen: pătrunderea în sfera culturii naționale a celui mai numeros grup de absolvenți din câte a înregistrat în istoria sa liceul „Radu Greceanu”. Menționăm cu această ocazie doar câteva nume ilustre, servindu-ne în acest scop de studiul monografic din 1994, al regretatului profesor Gheorghe Ungureanu. Este vorba de mari personalități precum: Vasile Sandu, profesor la Facultatea de Filologie a Universității dun București, Florin Mihăilescu, profesor la aceeași renumită facultate, Păun Antonescu și Anton Vătășescu, profesori în cadrul Politehnicii București, Ion Andreiță, scriitor și ziarist, Caius Traian Dragomir, medic cu o bogată activitate științifică, scriitor și diplomat, Dolocan Voicu, profesor la Facultatea de Fizică a Universității București, Corneliu Turianu, cunoscut jurist și om politic, Ion Lazu, inginer geolog și scriitor, Jean Lupu, profesor și compozitor, Antonius Nicolescu, renumit tenor, prezență constantă pe scenele principalelor teatre de operă ale lumii și mulți, mulți alții. Iar lista ar putea continua cu pleiada de absolvenți care au rămas în suprastructura comunității slătinene sau a altor comunități din județ, detașându-se prin profesionalism și înaltă ținută morală, strălucind ca niște adevărate rubine, adânc „încrustate” în inelul activităților locale. Este o axiomă că floarea intelectualității slătinene se revendică de la „Radu Greceanu”. Într-atât de profund ancorată în conștiința slătinenilor este bogata și valoroasa tradiție a Colegiului Național „Radu Greceanu”, încât simplul fapt al absolvirii liceului în această unitate școlară este ca un certificat de garanție pentru competență și conduită ireproșabilă în orice domeniu de activitate.
Fiecare generație de profesori care s-a succedat în răstimpul de 130 de ani, împletindu-și destinele cu cele ale elevilor, a venit cu aportul ei de experiență și dăruire profesională, îmbogățind tradiția și ridicând-o pe noi trepte de lumină. Cu atât mai mult, în condițiile de libertate de după 1989, generația actuală de profesori, dovedindu-se în deplină consonanță cu tradiția, a reușit să imprime, odată cu noile exigențe cerute de reforma învățământului, și un spirit nou de competiție școlară. Acesta este ilustrat de faptul că elevii noștri, nu numai că obțin și în prezent primele locuri în concursurile școlare dintre licee, dar parcă distanța dintre ei și „restul lumii” este și mai mare. Participarea la olimpiadele școlare județene, de pildă, consemnează în fiecare an victoriile reprezentanților noștri, iar numeroasele premii și mențiuni obținute la olimpiadele naționale și internaționale au confirmat valoarea deosebită a muncii prestată de cadrele noastre didactice.
Hărnicia și devotamentul pentru învățătură al elevilor din CNRG o exprimăm alegoric prin imaginea stupului de albine. Ca albinele adună ei mierea învățăturii și o așează cu grijă în căsuțele minții și sufletului lor. Prin rezultatele lor, albinuțele CNRG-iste au demonstrat că față de iluștrii lor înaintași nu este o distanță ca de la cer la pământ, ci, mai degrabă, ca de la un capăt la altul al curcubeului, descriind pe boltă același destin al împlinirii prin muncă și talent. Totodată, zborul lor neîntrerupt prin miraculoasa grădină a învățăturii se vrea și un salut peste timp adresat tuturor celor care au ieșit prin urdinișul acestui stup și au roit către toate marginile țării și pământului, depunându-și mierea în fagurii vieții economico-sociale, politice sau cultural-artistice de pretutindeni.
Se poate spune acum, cu deplin temei, că toți cei care au trecut pe sub arcadele de lumină ale colegiului nostru, împărtășindu-se din „spiritul ceneregist”, nu s-au abătut de la îndemnul cu profunde rezonanțe în timp, lansat în 1934, în anul de sărbătoare a semicentenarului, de către directorul de atunci, Traian Biju, unul dintre cei mai mari profesori pe care i-a avut vreodată colegiul nostru: Nu uitați că sunteți elevi ai Liceului Radu Greceanu, liceu trecut printre cele mai de frunte ale țării, grație corpului său profesoral și muncii ce se desfășoară în el.
Călăuzită de credința în Dumnezeu și de celelalte valori consacrate ale umanității, comunitatea de elevi și profesori de la Colegiul Național „Radu Greceanu” întâmpină jubileul celor 130 de ani de existență privind înainte cu seninătate și optimism, convinsă că măcar într-una din ferestrele viitorului omenirii va străluci, la un moment dat, și raza de lumină pe care o lansează cu această ocazie, izvorâtă din mințile și inimile tuturor și purtând încrustate aceste inițiale sacre: C.N.R.G.
Constantin Smedescu
