Prin aplicarea Legii Instrucțiunii Publice din 25 noiembrie 1864, numărul școlilor primare și al „gimnaziilor”, a sporit simțitor, în întreaga țară. Către sfârșitul secolului al XIX-lea se accelerează construcția de școli, se fac progrese în pregătirea cadrelor didactice, înființându-se Universitatea din Iași-1860 și Universitatea din București-1864, se organizează biblioteci școlare, se modernizează materialul didactic, ca și metodele de predare.
Anterior anului 1884, nivelul cultural în Slatina, era puțin ridicat, în schimb însă excela „bunul simț patriotic”, existând două școli primare de băieți, două de fete, Școala de Agricultură Stehareți – înființată în 1883 și o tipografie proprietate personală.
În anul 1884 s-a înființat Gimnaziul real, viitorul liceu „Radu Greceanu”, actualul Colegiu Național „Radu Greceanu”, „după dorința și stăruința orășenilor”, funcționând la început în casele lui Ștefan Daniel, iar din 1891 a funcționat cu patru clase în clădire proprie, actualul local, având numai fațada ridicată la etaj.
Acest lung răstimp de la înființare până în zilele noastre îl putem împărți în patru perioade distincte și anume:
- 1884-1918, a fost cea a instituției gimnaziale, o etapă de consolidare și confirmare, când Gimnaziul Real, a început să fie ridicat la rangul de liceu.
- 1918-1945, este etapa în care se produce „miracolul școlar numit «Radu Greceanu»”.
- 1945-1989, etapă care s-a desfășurat în anii regimului totalitar (comunist).
- Decembrie 1989-până în prezent, perioadă care corespunde unei etape de puternică relansare și apoi ascensiune a acestui liceu.
În anul școlar 1914-1915 Gimnaziul s-a transformat în Liceu, dobândind clasa a V-a, iar în anul următor clasa a VI-a precum și o divizionară. Grație “unui corp didactic, format din tineri entuziaști, capabili, harnici și punctuali la datorie” învățământul, chiar de la înființarea Gimnaziului, marchează un drum ascendent, din ce în ce mai mulțumitor.
Primii directori ai liceului au fost: Proca, August Crainic, Emil Teohari, Gh. Mircescu, Tiberiu Popescu, ultimul destituit în anul 1907 sub pretext că a instigat pe țărani la răscoală. În calitate de directori, de-a lungul istoriei liceului, au funcționat 31 de profesori, de la înființare, până astăzi, profesorul Traian Biju, a fost cel mai longeviv director, peste 14 ani, în patru perioade. Îl poate depăși, profesoara Gianina Pârvu, actuala directoare, încă din anul 2013. După 1907, Gimnaziul a luat definitiv numele de Gimnaziul „Radu Greceanu”, ca începând din 1918, conducerea de atunci să obțină aprobarea măririi localului (terminarea celui actual), etapă încheiată tocmai în 1938. În 1924 cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de existență, Liceul și-a stabilit „primul său drapel”, „primul imn dedicat elevilor”, „prima fanfară de 22 de instrumente”.
În anul 1960 Liceul „Radu Greceanu” a fuzionat cu Liceul nr. 2 (de fete) înființat în 1921 și s-a numit Liceul „Tudor Vladimirescu”, pentru ca în 1966 să se despartă din nou, luând ființă Liceul nr. 2, actualul Liceu „Ion Minulescu”, iar din 1969 să-și reia vechiul nume. Începând cu 1970, liceul a devenit Liceul de Științe ale Naturii „Radu Greceanu”, ca după Decembrie 1989 să revină la profilul și numele inițial, Liceul Teoretic „Radu Greceanu”, pentru ca în 1998, ca o recunoaștere a valorii acestei instituții de învățământ, prin Ordinul M. E. N. , să devină Colegiul Național „Radu Greceanu”, nume pe care îl onorează și azi.
Numărul elevilor care învățau în școală, la început era redus ca, în timp, să crească. Astfel, în anul școlar 1887-1888 au absolvit 11 elevi, în anul 1888-1889-5 elevi, în 1889-1890-10 elevi. În anul școlar 1925-1926 liceul a avut 16 clase, 8 fiind extrabugetare susținute de părinți, cu un efectiv de 729 elevi. În perioada 1970-1980, liceul a funcționat cu 24 de clase la învățământul de zi, 24 de clase la cel seral și 400 de elevi la fără frecvență, poate, cea mai aglomerată perioadă din istoria liceului. În anul școlar 1990-1991, avea să funcționeze cu 35 de clase la zi și 10 clase la cel seral, cu un număr de peste 1500 de elevi, ca în perioada 1994-2004, să funcționeze cu 40 de clase de liceu, 8 clase de gimnaziu, cu peste 1800 de elevi. În anul școlar 2022-2023, funcționează în Colegiu, 28 de clase de liceu și 6 clase de gimnaziu, cu un număr de elevi, de aproape 850.
Începând cu anul 1932 în liceu a funcționat un cinematograf și un Ateneu, „ambele fiind puse la dispoziția elevilor, intelectualilor și publicului slătinean”. În 1934, se dă în folosință internatul și cantina liceului, ca în 1979 să se inaugureze, noul și modernul internat cu 308 locuri.
Corpul profesoral, de-a lungul timpului, a fost alcătuit în cea mai mare parte din profesori titulari, unii cu definitivatul, alții cu gradele doi și unu, ca în a patra etapă, să apară și profesori cu titlul de doctor în științe. Spre exemplu: În anul școlar 1936-1937 la 12 clase, predau 28 de profesori- 15 definitivi, 2 titulari provizoriu și 11 suplinitori-, pentru ca în anul școlar 1990-1991, să predea la cele 45 de clase un număr de 69 de cadre didactice titulare, dintre care -30 cu gradul I, 14 cu gradul al doilea, 14 cu definitivatul și 11 stagiari-, la care se adăugau 16 suplinitori. În perioada 1994-2004, și-au desfășurat activitatea peste 190 de cadre didactice, dintre care- peste 70%, cu gradul I și 4 doctori în științe.
Învățământul s-a desfășurat la cote înalte încă de la înființare. Ca să ilustrăm munca depusă de colectivele de elevi și cele didactice amintim numai câteva aspecte.
* În anul 1925, s-a reintrodus examenul de bacalaureat, desființat anterior anului 1903. Candidații trebuiau să facă dovada unor cunoștințe solide la toate obiectele de învățământ, în fața unor comisii străine. În anul 1933, numărul celor admiși în iunie, pe țară, nu a depășit 30%. Absolvenții acestui liceu, oriunde erau repartizați, la Pitești, Craiova, Rm. Vâlcea, foarte rar la Slatina, reușeau să cucerească primele locuri în clasamentul general. Într-un studiu critic relativ la acest examen, semnat de severul prof. univ. G. Dima, profesor de chimie la Universitatea din Cluj, sunt citate 7 licee fruntașe pe țară, printre care se află și Liceul „Radu Greceanu”.
* În anul școlar 1989-1990 din loturile județene participante la etapa națională a concursurilor pe discipline de învățământ, 60% dintre elevi, au fost ai acestui liceu, mai mult de jumătate înapoindu-se cu premii și mențiuni (biologie, fizică, matematică, chimie, istorie, română etc. ).
* În anul 2003, au fost premiați la etapa națională a concursurilor pe discipline de învățământ, un număr de 47 de elevi, din cei peste 100 de participanți. Anul acesta, 2023, Colegiul Național „Radu Greceanu” se mândrește cu cei 27 de olimpici calificați la națională. Dintre ei, peste 75% s-au înapoiat cu premii și mențiuni. Merită evidențiați elevii care au reprezentat disciplinele: Lb. română, biologie, informatică, religie, geografie, latină, fizică etc. Informatica, a adus și medalia de bronz, calificându-se, elevul, și la barajul lărgit al României. Și, exemplele pot continua, cu mediile de intrare în clasa a IX-a, care depășeau în fiecare an, 9, 50 iar la bacalaureat, în fiecare an au fost promovați toți, cu medii de peste 8. Colegiul Național „Radu Greceanu” reușește, an de an, să se remarce la olimpiadele de profil uman și real, datorită tinerilor elevi, care sunt bine pregătiți de profesorii lor, pe tot parcursul anului.
Sunt numai câteva aspecte care vin să evidențieze seriozitatea cu care a muncit și muncește colectivul didactic și modul în care elevii au înțeles și înțeleg să-și facă datoria-să învețe.
Elevii au întemeiat în 1919 Societatea Culturală „Titu Maiorescu”, pentru ca în 1970 să ia numele de „Junimea Nouă”, coordonând întreaga activitate extrașcolară și-n afara clasei a elevilor. În primăvara anului 1991 a apărut ideea înființării Fundației „Radu Greceanu”, ca sursă financiară de viitor, care s-a materializat la sfârșitul anului 1993. Și-a desfășurat activitatea până în anul 2012, când s-a transformat în Asociația „Radu Greceanu”, care funcționează, cu bune rezultate și astăzi.
Biblioteca liceului refăcută după războiul din 1916-1918, îndeosebi prin donațiile unui bun și darnic român-Puiu Protopopescu a avut în 1935 un număr de 3187 volume, unele foarte valoroase prin vechimea lor, pentru ca în 1991 această bibliotecă să numere peste 22000 volume. În prezent în bibliotecă se găsesc peste 30000 de volume oferind informații pe domenii de activitate, cum ar fi: beletristică, critică literară, informatică, științele naturii, filosofie, istorie, artă etc.
În anul 1927 apare revista elevilor liceului „Luminița”, director pe atunci fiind prof. Traian Biju, ca prin 1940 să apară sub numele de „Muguri”, iar în 1967 apare revista cultural-științifică, trimestrială, „Zburătorul”, care continuă pe un plan superior obiectivele propuse de „Luminița” și „Muguri”. Aceasta, începând cu nr. 6/1970, apare sub o formă nouă, tipărită, cu un conținut diversificat și își continuă apariția până în 1978, când datorită „lipsei de hârtie și îngrădirii aparițiilor unor astfel de reviste de către regimul totalitar, s-a stins definitiv”. În anul 1991, apare revista elevilor „Leregeul”, cu apariție trimestrială, până în 1999, ca în anul 2000, să apară revista „Clik – noi reprezentăm Greceanu”.
În timp, de la înființare și până în zilele noastre, activitatea elevilor a fost îndrumată de profesori cu o pregătire deosebită, care au reușit să se facă apreciați de elevi, care au dat țării oameni de valoare. Îmi sunt vii în amintire imaginile unor dascăli iluștri, care prin faptele lor, prin lecțiile de mare vibrație sufletească pe care reușeau să le realizeze, prin aleasa lor vocație de profesori și educatori, s-au impus ca adevărate modele pe planul valorii și conștiinței.
Amintesc aici câteva nume de profesori: Ilie Rădulescu-franceză, Marin Predescu-latină, Dumitru Bărbulescu, George Botez, Maria și Gheorghe Ungureanu, Iulia Săraru, Ilie Dumitru, Gorjan Silviu, Marica Teodora, Alexandru Felicia, Iacobescu Victor-lb. română, Angela Cruceru, Corbu Angela, Simionescu Niculina, Păun Adina, Popescu Mirela-chimie, Victor Biltz, Coman Iustin, Câciu Ion, Ioniță Nicolae, Mic Emilia, Marian Vasile, Constantin Gh. Aurora-fizică, Nicolae Popescu-Optași, Maria Matache, A. Voica, Grămescu Olimpia, Sârghie Elena, Ilie Daniela-istorie, Alecu Popescu, Nicolae Vădăstreanu, Pascu Valentin, Datcu Zamfir-geografie, Mihai Popescu, Maria și Ștefan Predescu, Virgil Brătucu, Duță Gheorghe, Toloși Marin, Ioniță Adriana, Taclit Daniela, Gușatu Ion, Oporanu Marin-matematică, Ion Bodescu, Ioan Georgescu, Gianina Pârvu, Mihai Mariana-biologie, Lavinia și George Jitaru-lb. rusă și mulți alții.
Liceul „Radu Greceanu” a crescut și a aruncat în vâltoarea vieții, nenumărate generații de tineri – care prin formația lor sufletească și cetățenească – au adus și continuă să aducă o însemnată contribuție la edificarea, consolidarea și desăvârșirea economiei și culturii românești. Cimentând unitatea dintre generații prin modelarea tinerilor pe aceeași linie de gândire și de conduită, Liceul „Radu Greceanu”, a servit întotdeauna țelurile progresiste spre care tindea intelectualitatea românească, indiferent de etapa în care s-a aflat. Nu este deci întâmplător că renumele acestui liceu s-a păstrat de decenii și că el rămâne nepătat și în clipa de față. Dascălii și elevii săi s-au străduit întotdeauna să-l păstreze neștirbit și timpul și-a spus cuvântul. Este deci datoria tuturor-a celor mai vârstnici și a celor mai tineri care sunt încă pe băncile școlii-să lupte pe mai departe pentru prestigiul școlii lor, constituind prin aceasta un exemplu demn de urmat și de celelalte unități de învățământ. Este cert că misiunea actualilor elevi este mai greu de îndeplinit și că responsabilitățile lor au o pondere mai mare, dat fiind că tradiția și experiența nu permit efectuarea erorilor elementare și a comodității, în acțiune, dar suntem siguri că ei iau în serios faptul că sunt păstrătorii și valorificatorii bogatei tradiții și experiențe ale acestui liceu.
Acum, când Liceul „Radu Greceanu”, azi Colegiul Național, se găsește în al doilea veac de existență (pe 7 iunie 2024, va sărbători 140 de ani de existență), ca moștenitori ai unei bogate tradiții, încurajați de dragostea și încrederea tuturor celor care ne înconjoară, suntem datori să mergem înainte, să ridicăm prestigiul școlii noastre mai sus. Acum, când năzuințele tinerilor găsesc înțelegere, dragoste și sprijin pentru a deveni realitate, trebuie să munciți mai mult, mai bine. Continuați să dezvoltați tradiția liceului.
Prof. Dumitru Nica,
Slatina
