AcasăOpiniiCOMMONWEALTH ȘI C.S.I.!

COMMONWEALTH ȘI C.S.I.!

Fără a susține că Monarhia este o instituție perfectă, pentru mine, monarhul constituțional este expresia decenței, demnității, devotamentului, discreției, dăruirii… Cred că acesta are, în primul rând, îndatoriri și apoi drepturi.

Monarhia reprezintă un factor de echilibru, în viața politică a unui stat, atâta vreme cât Regele ajunge pe tron fără sprijinul unui partid politic. În timp ce un monarh spune „sunt conștient că voi fi ghidat de Parlament” (Charles al-III-lea), un președinte va fi ghidat doar de interesele partidului din care face parte și care l-a adus la putere.

Diferențele dintre cele două forme de guvernare, republică și monarhie constituțională, sunt multe… Dar adepții fiecăreia dintre ele au, firește, argumentele lor.

Zilele acestea, care au urmat morții Reginei Elisabeta a-II-a a Marii Britanii, în condițiile continuării conflictului din Ucraina, m-am aplecat asupra unei diferențe dintre cele două forme de guvernare și anume cum gestionează acestea relațiile cu fostele teritorii pe care le-au stăpânit cândva. Respectiv, diferența dintre Commonwealth și C.S.I. Commonwealth sau Comunitatea Națiunilor este o asociație de state independente înființată de Marea Britanie, din dominioanele, coloniile  și protectoratele ce au aparținut acesteia, în perioada Imperiului (exceptând Rwuanda și Mozambic).

C.S.I. – Comunitatea Statelor Independente este o organizație regională formată de Rusia din fostele republici federale ale Uniunii Sovietice, exceptând Letonia, Estonia și Lituania. Comunitatea Națiunilor cuprinde țări cu diferite condiții sociale, politice și economice, care sunt tratate ca fiind egale în statut și care cooperează pentru promovarea unor valori și obiective comune: promovarea democrației, drepturilor omului, statului de drept, libertățior individuale, a comerțului liber și păcii mondiale. Sunt state cu forme de guvernare diferite: monarhii constituționale, republici… În 15 dintre cele 53 de state membre, monarhul Marii Britanii este și șeful de stat al acestora.

Din anul 2012, această comunitate are și o chartă cu rol de constituție ale cărei principii de bază sunt: respectarea valorilor democratice, dezvoltarea durabilă, respectarea păcii și securității internaționale.

Obiectivele C.S.I. sunt: cooperarea în domeniul politic și economic, dezvoltarea economică și socială echilibrată a statelor membre, asigurarea drepturilor omului, asigurarea păcii și securității internaționale, soluționarea pașnică a litigiilor și conflictelor dintre statele membre.

Principiile care au stat la baza constituirii acestei organizații sunt: recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității statelor membre, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, renunțarea la aplicarea forței (SIC!).

Dincolo de principii și obiective asemănătoare, ceea ce deosebește cele două organizații este spiritul care domnește în fiecare. În timp ce în Comunitatea Națiunilor au cerut să facă parte și state care nu au fost teritorii ale Imperiului Britanic, ca de exemplu Rwanda și Mozambic, la C. S. I., Georgia a fost nevoită să adere, în schimbul intervenției militare rusești, pentru stabilizarea situației politice din Abhazia și Osetia de Sud.

Dacă în Comunitatea Națiunilor se dorește ca această organizație „să continue să ofere stabilitate și continuitate pentru generațiile viitoare” (Regina Elisabeta a-II-a), în C.S.I. nu se urmărește decât sporirea influenței și controlului Rusiei, până la refacerea U.R.S.S.-ului. Rusia creează și întreține conflicte între statele membre, precum cel dintre Armenia și Azerbaidjan, privind Regiunea Nagorno-Karabah, intervine militar în Cecenia și Transnistria, susține regimurile separatiste din Osetia și Abhazia.

În această situație, statele membre nu pot decât să se regrupeze sau să părăsească această comunitate de așa-zise state independente.

Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat G.U.A.M., o organizație menită să împiedice influența rusească, în fostele republici sovietice.  Georgia a ieșit, apoi, din C.S.I., în urma conflictului întreținut de Rusia, în Osetia și Abhazia, iar Ucraina a procedat la fel, după anexarea Crimeii de către Rusia.

Concluzionând, dincolo de obiectivele și principiile asemănătoare, care au stat la baza constituirii acestor două organizații, între ele este o mare diferență de abordare a raporturilor dintre puterea care le-a organizat, Marea Britanie, respectiv Rusia și statele membre.

Întrebarea care se pune este: care va fi viitorul acestor state membre? Dacă al celor din Commonwealth se pare a fi unul spre prosperitate și stabilitate, al celor din C.S.I. va depinde și de rezultatul războiului din Ucraina…

Prof. Elena Sîrghie

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments