Doar în mediul rural mai găsești câte ceva din valorile morale fundamentale
Ca ziarist, dacă vrei să mai găsești în acest județ câte ceva din valorile fundamentale, cum ar fi onestitate, moralitate, bună-cuviință, spirit de jertfă pentru aproapele tău, curăție spirituală, dreptate și adevăr, modestie, sinceritate, răbdare și vrednicie, părăsește urgent Slatina (Cuibul Salamandrelor acestui județ aflat sub ocupație politică) și bate pe la porțile primăriilor rurale…
Ai să găsești aici oameni care știu să facă haz de necaz și primari care stau gata-gata să explodeze, chiar dacă majoritatea dintre ei fac parte din partidele aflate la putere. Doar educația lor dominată de cei șapte ani de acasă îi ține pe loc, ei încă răspunzând cu oarece smerenie și supunere comandamentelor politice județene și naționale, sperând ca noua putere politică, pe care au instalat-o, să se aplece și deasupra suferințelor și durerilor lor de decenii…
Nu există primar în acest județ, fie el și mai puțin ortodox, din punct de vedere al cinstei și onoarei, ca să nu plângă în suflet pentru nerealizările din comuna lui natală. Pentru faptul că nu-și poate îndeplini promisiunile electorale, avându-se în vedere neputința actualului guvern, precum și greaua moștenire lăsată de fostele și succesivele guverne Boc.
„Răbdare și speranță” – iată sintagma cu care acești primari scrutează viitorul, făcând tot felul de plecăciuni și pogorăminți pe la divanele județene și guvernamentale, pentru a-și onora poziția de primi-gospodari ai comunelor pe care le reprezintă și pentru a arăta electoratului sărăcit, flămânzit și amăgit că această încrengătură politică numită USL este încă formula cea mai viabilă… „Oare până când?”, se întreabă primarii noștri de toate zilele, așteptând un semn pozitiv, care întârzie să vină…
Astăzi, stimați cititori, vom trece în revistă trei astfel de comune: Seaca, Radomirești și Mihăești.
Locuitorii din Seaca așteaptă roadele acestui guvern
Comuna Seaca este așezată în partea de Est a județului Olt, la o distanță de 75 km față de municipiul reședință de județ, Slatina, supranumit și Orașul Roșu. Această distanță poate fi un atu moral pentru locuitorii din Seaca, oameni harnici, săraci, frumoși la suflet și la gând, trăind astfel la o distanță rezonabilă față de culisele unui târg fanariot, unde se leagă și se dezleagă toate mânăriile politice și afacerile subterane, unde valorile fundamentale punctate mai sus sunt demult plecate în… concediu.
Asta în cazul în care, totuși, responsabilii cu viața, aerul și fraierul din capul județului nostru ar acorda o mică atenție și țăranilor noștri dintotdeauna, grație cărora ei (politrucii supremi) se află cocoțați în fruntea bucatelor.
Comuna Seaca este o așezare străveche, atestată documentar la 8 septembrie 1510, atunci când Vlad Voievod întărește proprietatea lui Stanciu asupra „unor părți din Belciugatul”. Se învecinează la Est cu localitatea Stejaru (Teleorman), la Vest cu Stoicănești și Radomirești, la Nord cu Văleni și la Sud cu Mihăești. Legătura cu „civilizația” se face prin DN 6 și prin DJ 679. Are un singur sat – Seaca – sat care pe vremuri se numea Belciugatul. În secolul 19, satul era denumit Seaca-Belciugata. Are două monumente istorice: Biserica de lemn, adusă din satul Prislopul de Mun
te, județul Muscel, în 1860, și Monumentul Eroilor din centrul comunei. Cei 2328 de locuitori așteaptă, cu sufletul la gură, roadele actualului guvern, plantat în capul statului și cu ajutorul voturilor lor…
Majoritatea locuitorilor sunt de religie creștin-ortodoxă și se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, în special oi și capre. În comuna Seaca există o societate agricolă, cinci mici societăți comerciale și câteva asociații familiale și persoane fizice care se ocupă cu prestarea de servicii, comerț și alte activități mărunte.
Primarul Marian Băluță și redarea speranței
Învățământul școlar și preșcolar cuprinde 173 de elevi, 94 de preșcolari și 16 cadre didactice, care funcționează la o școală modernizată și două grădinițe cu lăcașuri adecvate timpurilor pe care le trăim.
Parohia Frumoasa îi deservește pe locuitorii comunei Seaca, cu privire la cele ale sufletului și spiritului, iar Căminul Cultural din localitate încearcă, prin conducerea primăriei, să fie ceea ce era odată pentru perpetuarea tradițiilor locale.
În ciuda tuturor greutăților și a neseriozității parlamentarilor colegiului din care face parte localitatea Seaca, primarul Marian Băluță (aflat la cel de-al doilea mandat) a redat speranța locuitorilor de aici, fiind un bun gospodar și un atent chibzuitor al banului public.
Astfel, după cum ne spune viceprimarul Stelică Babadag (fost învățător și chiar primar al comunei, după Revoluție), comuna Seaca a început să dea semne de intrare în rândul comunelor civilizate din județul nostru. Se poate vorbi, astfel, de 1 km de șosea asfaltată, din centrul comunei până la DJ 679. Au fost reabilitate în întregime Școala cu clasele I-VIII din localitate, precum și Grădinița cu Program Normal. Tâmplărie modernă, apă curentă, grupuri sanitare… Iată că s-au făcut primii pași spre normalitate. S-au pietruit toate ulițele satului cu piatră de la Vedea, de pe Râul Olt, și cu piatră recondiționată, de la Calea Ferată.
„Urmează să reabilităm Căminul Cultural prin Asociația GAL, în cadrul căreia ni s-a aprobat suma de 60 000 euro, pentru tâmplărie, acoperiș, dotare cu mobilier. Din păcate, nu ne dă mâna să reînviem tradițiile populare, aflate la mare cinste altădată. Am avut grup vocal și folcloric, dansatori, artiști care cântau la fluier și caval, vioară și acordeon.
În prezent, avem un singur lăutar, un acordeonist, și acela cu probleme de sănătate… Încercăm să reînviem tradițiile, însă nu avem posibilități materiale. Arta, ca și democrația costă…”, ne spune, cu mâhnire, fostul învățător, viceprimarul Stelică Babadag.
Comuna are o brutărie foarte bună, cu doi patroni destoinici (nelu Guță și Florea Stan), iar Societatea Agricolă SOREM (care deține 400 de ha) satisface nevoile oamenilor de a profita, cât de cât, de roadele pământurilor lor.
La Legea 416 sunt 32 de dosare, cei mai amărâți oameni ai comunei participând la curățenie, tăind iarba, la făcutul șanțurilor și la alte treburi gospodărești dictate de conducerea primăriei.
Structura politică a Consiliului Local Seaca se prezintă astfel: 5 consilieri PSD, 3 consilieri PNL, 2 consilieri PP DD și 1 consilier PDL. Nu există aici o luptă politică de idei, avându-se în vedere faptul că PSD este singura formațiune cu structuri adevărate, celelalte partide fiind formate în preajma alegerilor și tolerate de PSD, tocmai pentru a simula diversitatea politică. Aceasta este adevărul, iar oamenii din localitate nu se feresc să-l spună: adică, în afară de PSD nu există nimic!
Două probleme fundamentale: lipsa izlazului și a apei potabile!
Problemele cu care se confruntă sătenii din Seaca sunt multe. Două sunt însă fundamentale: lipsa unui izlaz comunal și – mai ales – lipsa apei potabile. Oamenii sunt disperați… Iată ce ne spune, în acest sens, viceprimarul Babadag: „Avem în comună peste 5 000 de capete de oi și capre. N-avem izlaz și, de aceea, ne este foarte greu. Tratativele pe care le-am dus cu comunele vecine, dar și cu conducerea județului, în acest sens, n-au dat niciun rezultat. Nu avem, de asemenea, apă potabilă. Am avut un proiect aprobat și oprit de la finanțare de Elena Udrea, fiindcă n-am vrut să trecem la PDL. Am refuzat atât eu cât și primarul, dar am rămas fără apă. Acum am făcut alt proiect… alți bani, altă distracție.
Sunt necesari 18 km de conductă, este un proiect costisitor și așteptăm un semnal de la guvernul nostru. Guvernul pentru care am luptat atât de mult… Nu numai noi, ci peste 70% dintre români. Dacă noi am fost fideli partidului, adică PSD-ului, așteptăm ca și ei – cei de sus – să ne răsplătească fidelitatea. Nu nouă, celor din primărie, să ne demonstreze loialitatea, ci oamenilor acestei comune, care sunt săraci și necăjiți…
PSD a fost singurul și – sunt convins – ultimul partid pe care l-am slujit și îl voi sluji. În PCR nu am fost primit, fiindcă eram considerat intelectual. Iată de ce speranțele oamenilor se îndreaptă spre actuala guvernare, care trebuie să facă mai mult pentru popor, decât să se bată, politic și fără rost între ele, diferitele grupări ce-o alcătuiesc.”
Parlamentarii au uitat drumul până la Seaca
După cum vedeți, stimați cititori, speranțele trăitorilor din comuna Seaca n-au… secat încă. Oamenii mai cred încă în PSD, deși – de un an de zile – toate promisiunile din campania electorală sunt înghețate în proiect.
Aviz parlamentarilor de Olt care – după ce și-au văzut sacii în căruță – au și uitat drumul până la satele din colegiile lor… Rușine să le fie!
_________________________________________
Primarul comunei Radomirești, Nicușor Sâia:
Am câștigat primăria prin seriozitate și vreau să fiu serios până la capăt
O altă localitate din Olt, cu adânci tradiții istorice anticomuniste, este comuna Radomirești. Învecinată cu județul Teleorman, comuna Radomirești este alcătuită din patru sate: Radomirești, Poiana, Călinești, Crăciunei.
Este inclusă în „Lista Monumentelor Istorice”, aprobată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice din 1992, cu șapte poziții: Casa Andreescu (anul 1910) – Călinești, Conac – sediul fostei primării (de la sfârșitul secolului XIX) – Poiana, Ansamblul Brătășanu (cuprinzând grajduri, castel de apă, ghețărie, beciuri, Biserică 4/4) – Radomirești, Casa nr. 61 (secolul XX) – Poiana, Casa nr. 84 (început de secolul XX) – Poaiana și Moara Soicean (1936) – Radomirești.
Drumurile de legătură ale comunei cu „lumea bună” sunt DN 6 Dăneasa-Roșiori de Vede și DJ 653 Stoicănești-județul Teleorman, precum și Calea ferată Caracal-Roșiori de Vede.
Actualul primar al comunei Radomirești este un domn de sorginte liberală, ’nalt la stat, mare la sfat, cunoscut în lumea satului ca omul care se ocupa de contoarele electrice și de depistarea infracțiunilor privind furtul de curent electric din localitate. A câștigat detașat fotoliul de primar, obținând 747 de voturi. L-au urmat, cu 481 de voturi – reprezentantul PDL, cu 391 de voturi – candidatul PSD, cu 137 de voturi – omul lui Dan Diaconescu, cu 85 de voturi – aspirantul UNPR și, cu doar 23 de voturi – candidatul PRM.
Trebuie spus că în Radomirești, comună cu o tradiție politică de dreapta, comuniștii nu au făcut prea mulți pureci și, ca urmare, nici frații lor, pesediștii, nu au avut prea mare succes. Ultimul primar pesedist, Viorel Cotigă, a fost de fapt unul dintre cei mai buni primari ai PNȚCD, nevoit apoi (după desființarea partidului lui Coposu) să treacă la PNL, apoi – din rațiuni nu tocmai ortodoxe – să se înscrie la PSD. Adică a făcut stânga-mprejur, piruetă pe care poporul – iată – a penalizat-o, acordându-i lui Cotigă, la ultimele alegeri, doar 137 de voturi. Au rezultat astfel, din această matematică electorală, 5 consilieri PNL, 4 consilieri PDL, 3 consilieri PSD și un consilier PP DD.
Moștenirea lui Cotigă
Liberalului Nicușor Sâia nu-i place să vorbească despre moștenirea primită în „dar” de la fostul primar Viorel Cotigă. „Mi-a lăsat vreo șapte miliarde de lei vechi datorie, însă vina nu este exclusiv a lui, ci în tandem cu fostul guvern Boc. De aceea, nu-mi place să vorbesc despre incompetența sau competența, după caz, a celor care-au condus înaintea mea Primăria Radomirești”. Nu «moștenirea lui Cotigă» mă interesează, ci ceea ce pot eu face mai departe, în acest context social și politic internațional, nu tocmai favorabil”, spune primarul Nicușor Sâia.
Tot de la domnia-sa aflăm că, în Radomirești, se află în curs de contrucție o piață agroalimentară, cu fonduri europene de peste 60 000 euro, extinderea rețelei de apă, precum și pietruirea străzilor în Călinești și Crăciunei. Proiectul Modernizare Străzi Rurale se află în faza de licitație, care va avea loc în ziua de 17 iunie a.c.
A renovat, de asemenea, școlile din Radomirești, Călinești și Crăciunei și a conservat Școala de la Poiana, unde legenda spune că până și măgarul a rămas repetent.
„N-am promis nimic în campania electorală, spre deosebire de contracandidați mei, care-au promis marea cu sarea. Oamenii m-au înțeles și, de aceea, acum mie mi-e ușor să mă uit în ochii lor și să fac cât pot pentru comunitate, în limita fondurilor pe care le aveam și le primim. Am mai făcut un pas spre modernizare, instalând în Căminul Cultural Programul BiblioNet.
În ziua de Sfânta Maria, pe 15 august, voi organiza bâlciul tradițional al comunei, la care o vom invita pe cântăreața Steliana Sima. Oamenii trebuie să-și mai descrețească și frunțile.
Am câștigat încrederea lor prin seriozitate și vreau să fiu serios până la capăt!”, conchide primarul Nicușor Sâia, unul dintre stâlpii liberalismului de pe aceste meleaguri. Așa să-l audă Dumnezeu!
________________________________
Mihăești
Primarul Constantin Dobrița sfințește locul
La Mihăești, am discutat doar cu secretarul primăriei Tomescu Dincă și cu inspectorul contabil Octavian Dănuț Urâtu. Ne rezervăm dreptul ca, într-una dintre zilele următoare, să-l abordăm pe însuși primarul Constantin Dobrița, plecat cu treburi, în ziua în care am sosit noi la primărie.
Cu mai mult de opt ani în urmă, Constantin Dobrița își începea primul mandat de primar, din partea Partidului Național Liberal. Prelua atunci de la fostul primar pesedist o situație tristă, o comună în care nu se făcuse aproape nimic și un sediu de primărie impropriu.
Astăzi, comuna Mihăești (alcătuită din două sate – Mihăești și Bușca) semnalizează faptul că ne aflăm în anul 2013 și că speranțele oamenilor de aici sunt fără margini… În anul 2010, primarul Dobrița tăia panglica noului sediu de primărie al comunei Mihăești, o clădire modernă cu parter, etaj și mansardă. Cele două cămine culturale din Bușca și Mihăești, ca de altfel și școlile, dar și grădinițele, sunt modernizate și echipate la standardele timpului. Coloana de apă potabilă pentru cele două sate a fost, de asemenea, pusă în funcțiune în 2012.
Pe teritoriul comunei sunt patru puțuri de mare adâncime, care deservesc cele două sate. Sala de ședințe din sediul primăriei poate fi un exemplu pentru ceilalți primari. În altă locație a primăriei este instalat Programul BiblioNet, vizitat zilnic de o seamă de tineri din localitate.
Au fost pietruite drumurile din Mihăești și Bușca, în totalitate. Pe o distanță de 8,8 km s-au asfaltat drumurile între cele două localități (cheltuindu-se peste 80 de miliarde de lei vechi), consolidându-se, în același timp, și Podul de la Moșteni (sat Mihăești). În satul Mihăești există, tot din 2012, o modernă moară de furaje și de măcinat, în cadrul fostului atelier mecanic al Școlii vechi.
Se află în plină desfășurare un proiect pentru amenajarea unei parcări în proximitatea primăriei, un zid de sprijin, pavaje și gard împrejmuitor. Până în 2014, va fi finalizat și Planul Urbanistic General la comunei.
Pe teritoriul localității sunt demarate și investiții străine cu privire la energia regenerabilă, instalându-se un număr considerabil de panouri fotovoltaice.
După cum se vede, primarul Costantin Dobrița sfințește locul, iar echipa domniei-sale este întregită de funcționari profesioniști cum ar fi: Octavian Dănuț Urâtu (inspector impozite și taxe), Maria Dincă (consilier cadastru), Corina Șain (consilier agricol), Tomescu Dincă (secretar) etc.
Oscilând între sărăcie și speranță, atât locuitorii comunei, cât și funcționarii primăriei așteaptă, din partea noii puteri, ca toate promisiunile și proiectele din campania electorală să fie puse în… operă. Până nu e prea târziu… Vom reveni cu amănunte!
Dumitru Sârghie
