Cred cu strășnicie în redarea demnității locuitorilor comunei Schitu-Greci!

D-le profesor, Schitu-Greci este o comună cu pedigree pesedist recunoscut de atâta amar de vreme. Credeți că aveți ac de „cojocul” ultrapesedistului Cornel Ionescu?

Pentru că suntem la început de an, permiteți-mi să vă urez multă sănătate și tot ceea ce vă doriți alături de familie, gânduri pe care le transmit cu această ocazie tuturor locuitorilor Comunei Schitu. Cât despre „amarul de vreme și ultrapesedistul…”, eu cred că vor deveni istorie cât de curând. În prezent, sunt în competiție cu discipolul d-lui Ionescu Cornel, actualul viceprimar pe care „eminențele stacojii” ale județului l-au desemnat pentru a candida la alegerile din iunie. Personal, aș dori să poată candida ambii, însă am convingerea că cei doi vor forma și în continuare “aceeași echipă sudată”, vorba regretatului Toma Caragiu.

Care ar fi, în linii mari, programul dvs. politic și administrativ, pentru această nefericită comună?

Cu toate că unii ar considera potrivită expresia „ne merităm soarta”, eu cred că sunt șanse reale să schimbăm nefericirea, printr-o serie de măsuri care să ducă la întinerirea comunei și care să-i atragă pe cei ce vor mai mult către o localitate ce se află la numai 20 km de reședința județului. În această perioadă, mă ocup de întocmirea unei platforme program pe care să o pun la dispoziția cetățenilor până la alegerile din vară.

Pe linie culturală, cu ce idei veniți, având în vedere că la Schitu-Greci… nema kultura?

„Nema kultura” , vă referiți probabil la momentul actual pentru că, în ciuda situației, după cum spuneți, nefericite, în care se află comuna, au existat de-a lungul timpului o serie de persoane care s-au evidențiat în plan cultural precum Stelică Diaconescu, Preot Popescu Traian sau Primar Poștoacă Ion.

Doar în ultima parte din anul care a trecut, d-l Cristian Petcu, unul din fiii satului, fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și actualmente directorul Institutului Cultural Român, a ridicat, prin eforturi susținute, o nouă biserică la nivelul comunei. Ideea este aceea de a reuși să atrag astfel de persoane capabile să lase în plan cultural urme consistente, pe care să le cunoască și strănepoții nepoților mei.

Trăim o perioadă când tradițiile populare, în ansamblul lor (și mă refer la meșteșuguri de artizanat, la muzică, la dansuri, la poezia populară, la folclorul nostru oltenesc) sunt pe cale de dispariție… Ce veți face pentru recuperarea și apoi conservarea lor?

Școala pe care am urmat-o mi-a stârnit interes pentru tradiție, interes și obiceiuri și, dacă în vecinătatea Comunei Schitu, a fost posibilă revitalizarea acestor tradiții, fără ca edilul să fie un pasionat al domeniului, nu văd de ce la Schitu nu s-ar putea realiza același lucru cu un succes chiar mai mare. Schitu este singura comună de pe Valea Iminogului care nu are o zi de sărbătoare în care aceste obiceiuri să fie puse în valoare. Împreună cu prietenii și familiile, am participat la astfel de evenimente în localitățile învecinate și, cu siguranță, orice locuitor al Comunei Schitu și-ar dori manifestări de acest gen la el în comună.

Ce ar trebui să facă Flavius Popescu pentru educația școlară din Schitu-Greci, în cazul în care ar câștiga Primăria?

Observ că ultimele întrebări se îndreaptă către zona culturală, domeniu care ar trebui să mă   avantajeze. Ultima întrebare necesită însă un răspuns mai amplu. Problema școlilor este una generalizată, singurele școli funcționale fiind cele care dispun de elevi și revenim astfel la prima parte a interviului unde am menționat că doresc în primul rând întinerirea comunei. Asta presupune crearea unor condiții care să-i atragă pe tineri și care să le asigure copiilor acestora un trai decent și implicit o educație bazată pe concurență.

O astfel de situație ce pare doar un ideal în prezent presupune însă răbdare și idei care, cu siguranță, vor garanta în timp rezultate atât pentru dascăli cât și pentru elevi.

Cum credeți că ați putea implementa în această comună proiecte pe fonduri europene? Aveți știința accesării acestora, știți ceva despre mecanismul utilizării acestor fonduri?

Aici mă bazez pe echipă și dacă, personal, nu am astfel de cunoștințe tehnice cunosc oameni care sunt dispuși să mă sprijine în orice demers de acest gen din momentul în care voi avea  posibilitatea să-l pun în aplicare.

Pentru agricultură, v-ați gândit la ceva în favoarea țăranilor din Schitu-Greci?

Un subiect delicat asemenea celui legat de școală… Cred că pentru Schitu agricultura și zootehnia sunt priorități și, cu cât sunt implicate mai multe persoane de la nivelul Comunei Schitu în proiecte concrete, cu atât dezvoltarea va fi una durabilă. Din fericire, există astfel de persoane care, în prezent, încearcă să obțină rezultate în cele două domenii, însă fără o coordonare și o coerență bazate pe proiecte majore lucrurile desfășoară cu dificultate. Cred că invitarea la dialog și găsirea unor soluții comune cu astfel de persoane vor garanta și o agricultură performantă la Schitu.

De ce ați ales PNL?

Cred că PNL m-a ales și nu fac un secret din faptul că d-l Cristian Petcu, membru al Biroului Județean PNL Olt m-a recomandat d-lui Președinte Gigel Știrbu. Sper că nu am înșelat încrederea acestor persoane având în vedere că înaintea alegerilor europarlamentare, cu acordul d-lui Costel Moisescu, Vicepreședinte PNL Olt și al Secretarului General Ana Ciaușu, am înființat Organizația PNL – Filiala Schitu, obținând rezultate surprinzătoare, derutându-i pe pesediști, respectiv 23% la europarlamentare și 35% la prezidențiale.

Care-i mesajul dvs. către locuitorii comunei Schitu-Greci?

Să aibă parte de un an nou plin de alegeri inspirate, pentru că de aceste alegeri va depinde eliminarea aprecierilor de tipul: „comună cu pedigree comunist sau nefericită comună”. Cred cu strășnicie în redarea demnității locuitorilor comunei Schitu-Greci!

Dumitru Sârghie