AcasăOpiniiCrin Antonescu, “asasinat” politic

Crin Antonescu, “asasinat” politic

Gândirea magică a filosofului și romancierului italian Umberto Eco folosea termenul de „dietrologie” (de la dietro = în spate) pentru a defini o concepție a lumii în baza căreia culisele, și nu scena, sunt relevante pentru ceea ce se întâmplă la un moment dat. Coborând la nivelul limbajului comun, vom observa că politica din umbră continuă să caracterizeze sistemele de guvernământ din lumea contemporană, cele mai expuse fiind, bineînțeles, sistemele democratice. Asistăm chiar la o rafinare în ceea ce privește cauzele care pun în mișcare fauna culiselor. În trecut, un exces de opresiune putea să genereze o mișcare din umbră, să-i dea un scop și o cale de urmat. În lumea contemporană, opresiunea nu mai este atât de directă, se folosesc mijloace mult mai subtile, inclusiv drepturile și libertățile democratice. Și nu mai vizează mase mari de oameni, clase sociale întregi, opresiunea de azi e mult mai punctuală, exercitându-se acolo unde trebuie, când și cât trebuie, cu grijă ca undele-i seismice să nu provoace prea multe pierderi colaterale.  Căci mișcările generate de opresiune sunt , de obicei, violente, distructive, manifestându-se în direcții ce nu pot fi totdeauna anticipate.

ctin smedescu 591
Constantin Smedescu

Politica din umbră este însă generată, primordial, din direcții opuse opresiunii, având drept scop tocmai perpetuarea acesteia. Este ceea ce se întâmplă cu precădere în lumea contemporană cu Marile Puteri, al căror interes este menținerea statu-quo-ului. Pentru aceasta ele dezvoltă un întreg sistem de sfori, precum o pânză de păianjen, în care atrag statele mici sau momentan slabe, cu promisiuni de securitate sau de bunăstare, în realitate pentru a se folosi de resursele lor vitale. Este totodată, coborând acum într-un plan secund și local, ceea ce se întâmplă cu liderii politici din țara noastră, a căror politică din umbră este racordată la sistemul creat de stăpânii lor dinafară.

Așa se face că în prezent mințile cele mai lucide ale umanității își pun, cu îngrijorare crescândă, întrebarea dacă această lume în care trăim nu este cumva dependentă de o a doua lume, secretă, ale cărei reguli sunt, bineînțeles, necunoscute. Pe scena vieții politice, vedem actori care trag sforile, vedem și păpușile care se mișcă după cum sunt manipulate, dar prea multele ecouri de-o anumită tonalitate ce ne parvin din „marele regat al umbrelor” ne obligă să ne gândim și la niște regizori, pentru care lumina zilei este la fel de neplăcută ca pentru toate viețuitoarele întunericului. L-am văzut, de pildă, pe Crin Antonescu mânuind cu o deosebită dexteritate sforile după care păpușile useliste au jucat absurdul teatru al suspendării președintelui țării. Dar după a cui idee regizorală? Iar, mai recent, cine este regizorul care a pus în scenă piesa de prost gust a ieșirii de la guvernare a PNL, a abandonării de către liberali a ideii de USL, culminând cu demisia din fruntea PNL a lui Crin Antonescu și cu renunțarea acestuia de a mai candida la președinția României?

După căderea lui Ceaușescu, mulțimea de grenade fumigene aruncate pe câmpul întins al speranțelor de bunăstare ale românilor a permis ca fauna culiselor să se îmbogățească cu noi specii, mai ales târâtoare și nevertebrate. Este vorba de faptul că în noile condiții din România postdecembristă, noul copac al Puterii a răsărit și a crescut din ambițiile secrete ale fostei nomenclaturi ceaușiste și, de aici, întregul aspect anormal al copacului, de la rădăcinile-i noduroase, uneori ieșind din pământul nesigur al corupției și fărădelegii, și până în vârful coroanei. Așa se face că la baza copacului Puterii mișună tot felul de reptile, cârtițe și râme, perforându-i solul din toate direcțiile și având grijă ca nimeni să nu urce în copac fără binecuvântarea lor.

Prin urmare, dacă tuturor ne apar ca inexplicabile gesturile lui Crin Antonescu, atunci, gândindu-ne la această faună a culiselor, din spatele scenei, o explicație prin această prismă devine posibilă. Cu alte cuvinte, retragerea lui Crin Antonescu de la conducerea PNL și din postura de candidat la președinția României, nouă ne apare ca un „asasinat” politic, la lumina zilei și în plin bulevard al democrației noastre încă originale. Iar după cât de agitate se arată cârtițele politice, s-ar părea că urmează însuși PNL!

Constantin Smedescu


1 COMENTARIU

  1. Draga Andrei,Ce2nd spui TREBUIA, te referi la ce trueiba sa scrie pentru a place cititorilor, sau TREBUIA pentru că tu crezi că e mai bine să nu votezi cu nimeni dece2t cu Traian Băsescu?Noi doi, tu şi eu, avem privilegiul de a nu face parte din niciun partid şi de privi jocul politic ca spectatori. Dar, ca om politic ai de exprimat o opţiune, trebuie să faci o alegere eentre două rele. Nu poţi fi spectator ca orice alt cetăţean Noi doi, tu şi eu, ca simpli cetăţeni, putem sta pe bară, să comentăm de pe margine. Un politician trebuie să ia o decizie care presupune implicare, acţiune, vot.Din acest motiv cred că Remus a procedat corect. A ales eentre două rele şi a nominalizat răul cel mai mare: un nomenclaturist care a stat eentre , care een 1986 eei , pe care l-a prins Revoluţia een structurile guvernamentale ale M. Transporturilor een Guvernul Dăscălescu, se pretinde după 1990 mare luptător eempotriva comunismului şi ce2ştigă un al doilea mandat ca Preşedinte folosind acelaşi tertip. Celălat candidat: un prostănac care se dă de gol că se eente2lneşte cu oameni de afaceri (moguli pe care eei frecventează mult mai abil şi nomenclaturistul Băsescu), care eenainte de ’90 a fost un simplu membru PCR şi fiu de general de aramată (băiat de ofiţer este şi Băsescu, nu doar Geoană.)cen vreme ce despre omul din spatele lui Geoană (despre Iliescu) ştim că a fost een CC, despre Traian Băsescu şi relaţia lui cu Securitatea ştim prea puţin. Ştim doar că Preşedintele reales pretinde că nu ar avea prieteni een Securitate (numele Silvian Ionescu eeţi spune ceva?) şi că vezi-doamne e mare luptător după revoluţie eempotriva comunismului, dar een anii 80 ai comunismului ceauşist se bucura de un trai eembelşugat.centre un om care eenjură la TV, urcă băut la volan, face jurnalişti găozari sau ţigănci eempuţite , care nu explică cum de fetele sale au vile de sute de mii de euro şi care minte că el nu ar fi fost een structurile PCR eenainte de ’89 een vreme ce cei din spatele celuilalt candidat ar fi fost, eel prefer pe prostănacul mai pu’in abil care s-a dat de gol. De aceea, logica răului cel mai mic pe care politicianul Remus Cernea a adoptat-o, era singura lui soluţie pentru turul II. Zilele şi lunile următoare de mandat Băsescu vor confirma sau nu afirmaţiile mele.

Comments are closed.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments