Cu banii noștri, putem face doar lucruri mici

D-le primar, ce speranțe aveți pentru proiectele pe care le-ați promis în campania electorală? Mă refer la finanțări?

Complicat. Complicat, pentru că eu, în august 2012, am dus la Ministerul Dezvoltării două proiecte destul de mari. Unul se referă la canalizarea în două sate, Cherleștii din Deal și Deleni. Al doilea proiect se referă la asfaltare în satele Comănița, Deleni și Teslui. Ulterior, am înțeles că nu sunt bani pentru a deschide noi șantiere.

Avem în derulare un proiect de asfaltare în satul Schitu, care va continua. Am înțeles că șantierele deschise vor fi finanțate. În aceste condiții, nu ne rămâne decât să facem un proiect integrat și să atragem fonduri europene. E singura soluție. Altă soluție nu avem la ora actuală. Nu avem specialiști pentru acest lucru, dar vom contacta o firmă de consultanță specializată în așa ceva, pentru a putea rezolva.

Avem în vedere să facem un contract-cadru pe proiectare, să-l scoatem pe SEAP și, în funcție de oportunitățile care apar, să derulăm acest contract-cadru cu o firmă de proiectare care va câștiga. Și, în funcție și de finanțările care apar, și de această oportunitate cu fondurile europene, din 2014, să putem demara ceva. De la bugetul local nu avem nicio șansă să facem proiecte foarte mari. Cu bugetul local putem acoperi micile lucrări pentru școli, pentru o sală de sport. Vrem să mai facem acum un foraj pentru alimentare cu apă, pentru că forajul existent nu face față. Cu banii noștri, putem face doar lucruri mici, ca să zic așa. Dar e imposibil să facem lucrări mari de infrastructură.

De unde colectați veniturile la bugetul local?

Nu avem activități economice pe raza comunei. Avem un sediu social a două firme mai mari care aduc ceva venituri la buget, datorită mașinilor pe care le au și angajaților. În rest, societăți mărunte, magazine, nesemnificative din punct de vedere financiar pentru bugetul local.

Care ar fi problema stringentă pentru comuna dvs.? Ce ar fi de urgență de rezolvat?

Totul… Infrastructura, e clar. Dacă nu avem infrastructură, satele vor îmbătrâni,  pentru că tineretul nu va mai veni înapoi nefiind atras de nimic. Și atunci, avem nevoie de apă, de canalizare, de asfalt. Avem așa ceva, atragem și tinerii să vină înapoi. Altfel, nicio șansă.

Ați vorbit despre plecarea tineretului. Mai este un fenomen care s-a abătut asupra țării noastre, în special în mediul rural. Scăderea natalității… Acest lucru a dus la scăderea numărului de elevi la școală. Cum stați cu școala și cu numărul de elevi?

Pe raza comunei avem două școli: Școala de Centru, școala de la Cherlești, și școala de la Comănița. Deocamdată funcționează, cu toate că sunt clase care învață simultan. Încă mai avem 200 de elevi, ceea ce, deocamdată, e bine. Numai că, în viitor, nu vom mai avea așa ceva. Natalitatea e clar, e scăzută, tineretul nu mai vine la țară. După o discuție cu d-l director de școală, în care i-am spus că trebuie să schimbăm modul de lucru al profesorilor și mentalitatea în școală, lucrurile se mișcă spre bine. În afară de orele de curs, sunt și alte activități educative. Sper ca anul acesta să renovăm și să utilăm sălile de sport, chiar dacă sunt vechi. Pentru că, la ora actuală, copii nu au unde să facă orele de sport. Înțeleg că se va mări numărul orelor de sport, ceea ce însemnă sănătate pentru copii.

Vorbiți-ne despre activitatea culturală…

La acest capitol stă slab. Nu avem nimic pe plan local. În schimb, copiii noștri fac parte din Ansamblul Flori de Măr de la Curtișoara. E foarte greu, nu avem nici măcar un microbuz la școală. Spre rușinea noastră, nu avem nici cămin cultural. Vom încerca să-l prindem în acest proiect integrat, dar așteptăm, în primul rând, ghidul. Pentru că vor să modifice ghidul dar, în orice caz, noi trebuie să fim pregătiți. Sperăm ca, în   viitor, să avem și noi parte de așa ceva.

Aveți o monografie a comunei? O istorie a comunei?

Această comună, Teslui, care la ora actuală are șapte sate (Corbu, Teslui, Cherleștii din Deal, Cherleștii Moșteni, Deleni, Comănița și Schitu Deleni), a fost formată, din 1968 încoace, din două comune, comuna Teslui și comuna Comănița. Pentru că cele trei sate, Deleni, Comănița și Schitu Deleni formau o altă comună. Eu am găsit ceva despre cele trei sate de sus, Deleni, Comănița și Schitu Deleni, o monografie realizată prin anii ’70. În schimb, nu am găsit mare lucru despre Teslui. Știm sigur că cele trei sate vin de undeva de la 1500. Știm că s-au dezvoltat foarte bine pe timpul lui Neagoe Basarab. Știm că acolo, la 1756, s-a vrut să se construiască un schit de călugări care, ulterior, a fost demolat sau nu a mai fost construit până la capăt. Ruinele sunt acolo și se pot vedea și în ziua de astăzi. Am avut un proiect pe fonduri europene, început în 2009, și un obiectiv al acestui proiect a fost și conservarea acestui monument istoric. Mai avem o bisericuță, de la 1700, la Schitu Deleni, cu pictura originală, în frescă. E un monument istoric foarte important, dar nu sunt bani. Sper să găsim soluții să facem ceva pentru restaurarea lui. Cu toate că e foarte greu, deoarece aparține Parohiei.

Numele de Teslui este de origine cumană. Unde terminologia „ui” înseamnă „repede” și, probabil, apă, iar „tes”, probabil, vale. Valea repede sau Valea apei, ceva de genul acesta.O altă variantă este că populația Tesluiului ar fi venit, pe la 1600, din partea cealaltă a Oltului, de la Tesluiul de Dolj. Dar, etimologic vorbind, ar însemna Valea repede sau Valea apei.

Câte dosare aveți la Legea 416, Legea Ajutorului Social?

Am căutat să facem și să aprobăm dosare numai celor care, într-adevăr, se încadrează în lege. Avem aproximativ 30 de dosare, dintre care aproape jumătate sunt scutiți medical.

Aveți o sărbătoare a comunei?

A existat până în 2000-2001, nu mai știu exact, când era dl Ciripuș primar. După care nu s-a mai făcut. Se numea Sărbătoarea Teiului și vine de la pădurea de tei din zona Recea, unde sunt vreo sută de hectare de tei. După câte știu eu, această pădure de tei ar trebui protejată.

În 2009, am revigorat această sărbătoare cu fostul primar, după care fostul primar a abandonat-o. Anul acesta vrem să repunem această sărbătoare pe făgașul normal.

Sunteți liniștit din punct de vedere politic?

Sunt liniștit… Mă înțeleg foarte bine cu d-l președinte Stănescu, cu d-l vicepreședinte Oprescu și cu cei doi parlamentari de pe colegiul nostru, d-l senator Vâlcov și d-l deputat Bărbulescu.

Dumitru Sârghie

Foaie verde sălcioară

Foaie verde sălcioară
S-auzea un zvon în țară
Frunzuliță de trifoi
Că intră țara-n război.
Zvonu-a fost adevărat
Că la război am plecat
Să scăpăm pe-ai noștri frați
De ungurii blestemați
Și să facem țara mare
Din hotare în hotare
Și-am să trec peste Sibiu
Și nu știu când am să viu.
Voi trimite telegramă
C-am trecut în altă țară.
Și mă duc, mă duc în luptă
Să-mi fac datoria sfântă
De m-o lovi vre-o ghiulea
S-audă și sora mea
Să vie și să mă cate
Peste văi și peste ape
Trupușorul să-mi îngroape
De pânzit să mă pânzească
Cu flori să mă-mpodobească.
Cu pânză de catifea
Neagră ca inima mea.
Să m-așezi soră-n mormânt
Să m-acoperi cu pământ,
La cap să-mi pui stâlp de lemn
Și pe el să scrii un semn
Numele meu de soldat
Că pentru țară-am luptat.

                                                        Ilie Băcănaru,
                                                          Comănița, 1916