Miercuri, 26 iunie a.c., asociațiile, fundațiile, coalițiile, platformele civice și grupurile civice informale inițiatoare și contributoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constituției României: început, desfășurare, viitor”, au participat la o dezbatere, în Sala Constantin Stere din incinta Palatului Parlamentului României, vizând procesul de modificare a Constituției României, coordonat de Forumul Constituțional, al cărui președinte este d-l Crin Antonescu, șeful Senatului României.
Au participat la această cinstită adunare puțin peste 1% din efectivul total al parlamentarilor români, precum și dl Teodor Arpad, membru al echipei coordonatoare a Forumului Constituțional și reprezentant al acestuia în cadrul Comisiei Parlamentare comune de modificare a Constituției.
Întâlnirea a fost moderată de cunoscutul ziarist Ion M. Ioniță. De remarcat prezența la această dezbatere a d-lui Paul Popescu, fost senator PNȚCD, președintele Asociației ProMemoria, din județul Olt. Dezbaterile respective, destul de aprinse, s-au făcut în prezența TVR, a DC News și a Agerpres.
În urma acestei întâlniri, ONG-urile participante au dat publicității următoarea Declarație comună.
“Către Senatul României
În atenția domnului Președinte Crin Antonescu, Către Camera Deputaților a României, În atenția domnului Președinte Valeriu Zgonea, Către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, În atenția domnului Președinte Tudor Chiuariu, Către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, În atenția domnului Președinte Liviu Bogdan Ciucă, Către Forumul Constituțional, În atenția domnului Profesor Cristian Pârvulescu
DECLARAȚIE COMUNĂ
Subscrisele organizații civice semnatare ale prezentului document am luat act de modul defectuos în care s-a desfășurat până în prezent procesul de reformă constituțională. Organizarea Forumului Constituțional a fost lipsită de transparență, s-a încercat și în parte s-a reușit prin metode diverse împiedicarea participării unei importante părți a societății civile la lucrările acestui organism de consultare. Când spunem metode diverse, ne referim la netransmiterea unora dintre informațiile esențiale, la afirmații eronate privind numărul prea mare de participanți și spațiul prea mic, la trimiterea selectiva a invitațiilor la dezbateri, la blocarea accesului la unele din cele mai importante discuții, cum au fost cele cu participarea Comisiei de la Veneția etc.
La rândul sau, Raportul Forumului Constituțional a omis o parte din propunerile făcute, a prezentat eronat lista participanților și pozițiile exprimate la unele sesiuni, a tratat în mod inegal propunerile primite în funcție de afinitățile ideologice și personale ale membrilor echipei coordonatoare cu o anumită parte a societății civile, a prelucrat în mod subtil prezentarea opiniilor recepționate astfel încât să cadă într-o lumină mai favorabilă acele idei care corespund filosofiei practicate de coordonatorii Forumului.
Nu în ultimul rând, principalii coordonatori ai Forumului Constituțional s-au autodesemnat ca reprezentanți ai acestuia în cadrul Comisiei parlamentare comune pentru modificarea Constituției, deși ar fi trebuit, așa cum se și anunțase, să aibă loc o runda de alegeri în acest sens.
Suntem în curs de a compila numeroasele propuneri ale societății civile dezavantajate de felul în care s-au desfășurat lucrurile în Forumul Constituțional și vom pune în circulație un material cât mai cuprinzător.
Nici activitatea ulterioară a Comisiei parlamentare comune de modificare a Constituției nu o putem aprecia ca fiind perfectă. Membrii acesteia au ignorat sau au respins majoritatea propunerilor primite în mod direct din partea societății civile. Comisia a lucrat într-o foarte mare grabă, urmărind, cu prioritate, o agendă a oamenilor politici, care nu este neapărat și agenda societății românești.
Apreciem o parte dintre propunerile Comisiei ca având un potențial pozitiv, dar recunoaștem între altele suprareglementări sau chiar prevederi neclare, ce ar putea constitui noi surse de conflict instituțional și în societate (de exemplu, se instituie organe de execuție ale minorităților naționale, dar nu se specifică care sunt acestea și în ce constă competența lor). Pe alocuri, se creează discriminări nejustificate, cum este recunoașterea dreptului la identitate etnică, culturală și religioasă numai pentru membrii minorităților naționale, nu pentru toți cetățenii României, ceea ce duce la perpetuarea și agravarea stărilor de lucruri negative din anumite localități unde etnicii români, majoritari la nivel de țară, sunt minoritari. În fine, nu putem considera o practică serioasă adoptarea anumitor amendamente și revenirea asupra lor la scurt timp în urma unor presiuni politice.
Constituția este documentul fundamental al societății și al statului. În această calitate, textul constituțional nu poate fi conceput în mare grabă și în principal pentru a servi un interes de moment, așa cum este mult invocata accesare a fondurilor europene în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene.
Constituțiile se scriu având în vedere perioade lungi de timp, iar o Constituție care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire nu este o Constituție de bun-simț.
Prin urmare,
CEREM
1. Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituantă și declanșarea procesului de elaborare și adoptare a unei noi Constituții, care să răspundă, cu adevărat, nevoilor societății românești sub toate aspectele, să garanteze în justul sens al acestui cuvânt drepturile omului și să asigure un optim echilibru statal.
2. Să se reia de la zero consultarea societății civile și a populației, în general, prin intermediul unui nou Forum Constituțional, coordonat de această dată de persoane din aparatul tehnic al celor două Camere ale Parlamentului, fără delegarea către un ONG cu agendă și simpatii proprii.
3. Desemnarea reprezentanților societății civile în Comisia parlamentară comună de redactare a noii Constituții să se facă pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societății civile active în cadrul noului Forum Constituțional.
4. Timpul alocat fiecărei etape în redactarea și adoptarea noii Constituții – consultarea societății civile și a cetățenilor în cadrul Forumului Constituțional, lucrările Comisiei parlamentare comune de redactate a noii Constituții, dezbaterea proiectului în cadrul Comisiilor juridice ale celor două Camere, discutarea proiectului de Constituție în plenul Adunării Constituante etc. – să nu fie limitat decât de menținerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel încât să se realizeze o operă profundă și temeinică, pe termen lung, fără introducerea unor factori de presiune care nu au nicio legătură cu procesul de construcție constituțională.
Semnează:
Asociația de Informare pentru Regatul României, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Asociația România Vie, Alianța Civică, Fundația Iuliu Maniu-Ion Mihalache, Forumul Civic pentru Responsabilitate Politică, Asociația Internațională pentru Drepturile Omului, Asociația Femeilor din România, Alianța Familiilor din România, Asociația Pro Vita – filiala București, Asociația Dați-mi România înapoi!, Asociația Promemoria, Asociația România fără ei (susține numai punctele 2-4), Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, Asociația Vocea Schimbării (susține numai punctele 2-4), Fundația Isbasoiu, Asociația Fălticeni Cultural, Asociația Generală a Românilor Uniți, greco-catolici (AGRU), Asociația Rost, Fundația Corneliu Coposu, Grupul pentru Salvarea Roșiei Montane din cadrul Academiei de Studii Economice, Centrul pentru Cultură, Istorie și Educație, Asociația 21 Decembrie, Institutul Frații Golescu pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Platforma Civică Acțiunea 2012, Asociația pentru Proprietatea Privată, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Asociația Onoare și Patrie, Asociația Tradiția Militară, Asociația Pro Inițiativa, Grupul de Dialog Social și Civic din România”
LINIA ÎNTÂI
