AcasăEducațieDIVERSITATEA CULTURALĂ  ÎN EDUCAȚIE

DIVERSITATEA CULTURALĂ  ÎN EDUCAȚIE

Conceptul de diversitate culturală în mediul educațional este preferat celui de desegregare. Un argument ar fi acela că, diversitatea culturală este un termen cu o conotație pozitivă într-o măsură mai mare decât conceptul de desegregare și are șanse superioare de a avea un suport social mai larg. Indiferent de asocierile la care pot trimite cei doi termeni, obiectivele politicilor educaționale sunt aceleași: crearea unor școli diverse etnic, atât din punct de vedere fizic, cât și cultural. De fiecare dată când o minoritate se distinge printr-un semn exterior – culoarea pielii de exemplu – conotațiile afective sunt cu atât mai puternice cu cât diferența este mai pregnantă. Acești factori psihologici joacă un rol considerabil în apariția prejudecăților și par independenți de sistemul economic și social.

Sociologii au demonstrat, în cercetările lor, că transmiterea inegalităților de la o generație la alta se poate face prin mecanisme sociale. Societatea românească a devenit în anii de tranziție postcomunistă din ce în ce mai polarizată, o societate în care diferențele de statut social au devenit din ce în ce mai vizibile. Egalitatea șanselor în educație, principiu și scop generos al oricărui sistem educațional, riscă să devină o simplă sintagmă în condițiile în care diferențele manifestate între grupurile sociale și comunități în privința șanselor școlare,  nu sunt monitorizate și luate măsurile ce se impun conform  convențiilor internaționale.

Sistemul românesc de învățământ este unul dual prin calitatea diferențiată a educației oferită de  școlile publice ale învățământului preuniversitar. Clasificarea neoficială, dar reală, a școlilor/claselor în școli/clase de elită și școli/clase slabe, consacră trasee de viață diferențiate ale copiilor și adolescenților viitori absolvenți de facultate și viitori șomeri sau beneficiari ai ajutorului social. Axele inegalităților școlare urmează trasee ca: centru-periferie, urban-rural. Mecanismele segregării sunt în unele cazuri subtile și dificil de surprins și sancționat din punct de vedere legislativ. Calitatea educației în școlile segregate din zonele sărace este, în cele mai multe cazuri, una inferioară în ceea ce privește dotarea, resursele materiale și umane. Mai importante însă decât acestea sunt așteptările cadrelor didactice și modul lor de interacțiune cu acești elevi. Etichetarea unor elevi ca “buni” sau “silitori” și a altora ca “neadaptați” sau” greu educabili” va produce în cazul acestor elevi comportamente care vor tinde să se conformeze etichetelor atribuite. In mod concret, îmbrăcămintea, starea de curățenie, manierele, modul de exprimare sunt filtre perceptuale pe baza cărora profesorii tind să-și formeze impresii asupra copiilor și să-i ierarhizeze în consecință.

S-a constatat că deși, o serie de instituții internaționale cât și instituții și ONG-uri din România s-au implicat în elaborarea și implementarea a numeroase proiecte vizând egalitatea șanselor în educație, acestea sunt cunoscute numai de unele cadre didactice și ignorate  de altele care ar trebui să cunoască bine legislația în vigoare privind drepturile copiilor în vederea nu numai a respectării acesteia, cât în a educa copiii, tinerii, dar și pe părinții acestora.

Asigurarea accesului tuturor copiilor la un învățământ de calitate, orientarea eforturilor pentru asigurarea educației într-un mod care acordă respectul cuvenit moștenirii lor culturale sunt deziderate ale sistemelor educaționale din întreaga lume. De asemenea, eforturile  trebuie să fie orientate și spre asigurarea unor oportunități educaționale, astfel încât copiii autohtoni și copiii aparținând minorităților să-și poată înțelege și susține identitatea culturală, inclusiv aspectele semnificative, cum ar fi limba și valorile.

Factorii  decizionali trebuie să vegheze în vederea respectării unității umane pentru a nu se face diferențe dezavantajoase nici în manualele școlare, nici în sălile de clasă. Având în vedere rolul important al cadrelor didactice în aplicarea programelor de învățământ se impune acordarea unei atenții deosebite formării acestora.

Prof. Dr. Ștefania Marineanu

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments