D-le primar, ce ați implementat de-a lungul timpului și ce aveți în actualitate?
Trebuie spus către cetățeni, de la bun început, că proiectele de infrastructură mare nu le poți finanța strict din bugetul local. Dacă nu ai sprijin, fie de la fonduri guvernamentale sau fonduri europene, e imposibil, practic, să pui în aplicare proiecte de infrastructură mare. Am reușit, de-a lungul timpului, să finalizăm rețeaua de canalizare și jumătate din rețeaua de drumuri, pe PNDL. La momentul actual, este în desfășurare proiectul de alimentare cu apă, unde Compania de Apă Olt este titular de proiect. Este vorba despre proiectul „Alimentare cu apă – aglomerări rurale”, unde avem aproximativ 9 km de rețea. Nici acest proiect nu cuprinde toată localitatea, dar – în schimb – gospodăria de apă este prevăzută să facă față pentru toată extinderea rețelei de apă, la nivelul comunei Giuvărăști și al comunei Izbiceni. Gospodăria de apă se află la Giuvărăști, dar va deservi și comuna Izbiceni.
Sperăm să primim finanțare pentru proiectele depuse pe Anghel Saligny! Avem depuse proiecte pentru asfaltare drumuri, extinderea rețelei de apă și câteva extremități ale localității, care n-au fost prinse în rețeaua de canalizare și care trebuie și ele racordate. Avem, de asemenea, un proiect depus pe POIM… Este vorba despre proiectul de alimentare cu gaze naturale. Un proiect în care suntem parteneri cu Gârcov și Izbiceni. Sumele au fost mici pe POIM, iar acum ar fi ideal să fie finanțate pe „Anghel Saligny”.
Din bugetul local, am început, acum doi ani, crearea unei zone de promenadă, unde oamenii să iasă, să se relaxeze. Pentru că, pe lângă toate celelalte proiecte de infrastructură, trebuie să avem și această zonă de recreere. Avem finalizată deja o parte a acestui proiect, pe care noi îl avem în viziune pe mai mulți ani de zile. Am amenajat centrul, iar acum avem un proiect pentru extinderea unei rețele de alei pietonale, care să se lege cu proiectul anterior finalizat.
De asemenea, vrem să construim un salon de evenimente și alte rețele de alei pietonale, unde oameni să poată să iasă să se recreeze. Școala și grădinița le avem reabilitate din bugetul local. N-am mai avut răbdare să așteptăm până obțineam finanțare pe programele naționale, fiind termene foarte îndelungate. Îmi era, pur și simplu, rușine să trec pe lângă acele instituții, care erau într-o stare cum nu ne-am fi dorit. Am demarat un proiect de amenajare peisagistică a comunei. Am început cu strada principală… Arborii vechi și uscați au fost tăiați și au fost plantați, de-a lungul șoselei, arbori ornamentali. Oamenii au fost receptivi, le-a plăcut ideea noastră.
Vom continua, în toamnă, pe străzile din comună. Vom stabili dacă vom continua cu acești arbori decorativi sau cu niște pomi fructiferi. Sperăm ca, anul acesta, să prindem un proiect de finanțare pentru a reabilita Căminul Cultural… Dacă nu, anul viitor îl vom reabilita din fonduri proprii.
Care este cea mai stringentă problemă cu care vă confruntați?
La momentul actual, selectarea gunoiului menajer și reciclabil. A început deja să funcționeze, la nivel județean, managementul integrat al deșeurilor în județul Olt, dar problema e de mentalitate.
Încă trebuie să lucrăm cu cetățenii, ca să îi determinăm să înțeleagă că nu mai putem să aruncăm deșeurile la întâmplare. Nu e mare lucru! Ne trebuie câteva minute pe zi pentru a le selecta, să le punem separat. Firma care deservește acest proiect vine în fiecare vineri și ridică pubelele de la cetățeni, iar o dată la două săptămâni, ridică și gunoiul reciclabil. În schimb, mai sunt cetățeni care nu înțeleg acest lucru și le aruncă împrăștiat.
Am demarat o campanie de conștientizare și de informare… Nu se mai poate altfel! Sperăm să nu se ajungă la situația în care vreun cetățean să fie sancționat pentru că nu vrea să se conformeze regulamentului de colectare a deșeurilor. Fiind o zonă legumicolă, ne vom confrunta, în continuare, cu problema resturilor vegetale. Avem în discuție să amenajăm o platformă, unde oamenii să ducă, în comun, aceste resturi vegetale. Eventual, să facem un compost, care să se întoarcă la populație.
Trebuie să înțelegem că fiecare trebuie să fim responsabili pentru ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Ce activități culturale mai desfășurați?
Nu este suficient să implementăm toate aceste proiecte de infrastructură enumerate mai sus, trebuie să ne ocupăm și de spirit. Trebuie să ne păstrăm tradițiile, să le transmitem mai departe. Încă din iarna anului trecut, am demarat o campanie de păstrare a tradițiilor.
Am apelat la cetățenii din comună să ne întâlnim, ca să punem pe peliculă toate jocurile tradiționale giuvărăștene. Am apelat și la Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”, ca să ne ajute cu orchestrația și am pus pe peliculă aceste tradiții giuvărăștene.
Trebuie să le ducem mai departe, pentru că noi suntem aici trecători. Am încheiat, de asemenea, un contract cu un instructor care să ne învețe copiii de la școală jocurile populare ca la Giuvărăști. Pe 17 aprilie, de Florii, avem Festivalul-Concurs de Muzică Populară „Carul cu flori”, care a ajuns la cea de-a VII-a ediție. Pe 21 mai este Ziua Comunei, iar pe 13 iunie, Festivalul „Călușul Românesc” va fi ținut și la Giuvărăști. Am achiziționat, la Căminul Cultural, costume populare și instrumente. Tot în scopul de a avea o bază materială, un punct de pornire, în momentul în care vrei să faci un ansamblu…
Din păcate, nu am reușit să formăm o clasă de instrumente la Giuvărăști. Sperăm ca, până de ziua comunei, să avem măcar o suită de dansuri, formată din copiii noștri, ca să putem prezenta în fața cetățenilor jocul popular tradițional giuvărăștean.
Transmiteți un mesaj către locuitorii comunei pe care o conduceți!
Doar împreună putem să facem lucruri frumoase în Giuvărăști, am spus acest lucru de fiecare dată. Eu singur nu pot să fac mare lucru. Nici nu îmi place să folosesc sintagma „eu fac”, pentru că nu pot să fac singur. Noi trebuie să facem, împreună cu echipa de la primărie și cu cetățenii din comună. Nici noi nu suntem perfecți! Îi așteptăm să vină cu sugestii, să vină să ne expună cu ce probleme se confruntă. Noi suntem receptivi!
Dragoș Sîrghie
