(Un dialog cu primarul Cristian Bondrescu, despre transformările unei comune care-și respectă trecutul și își pregătește viitorul)
Cristian Bondrescu, primarul comunei Dobrun, vorbește într-un interviu deschis despre responsabilitatea funcției, provocările primului mandat și eforturile de modernizare a unei localități cu tradiție. De la infrastructură și fonduri europene, până la valorificarea patrimoniului cultural, tânărul edil mizează pe implicare și continuitate.
Domnule primar, ați preluat o moștenire administrativă bună de la tatăl dvs. Întotdeauna am cunoscut situația comunei dvs., de peste 20 de ani. Cred că am făcut aproximativ 20-30 de interviuri cu tatăl dvs. Care sunt acum, în acest moment, auspiciile cu care ați început mandatul, în acest context politic și administrativ, nu tot mai favorabil, ca să mă exprim așa?
Să știți că auspiciile au fost foarte bune, pentru că oamenii din primărie sunt foarte bine pregătiți. Așadar, nu am avut probleme de integrare sau de comunicare cu dumnealor, dumnealor având o experiență îndelungată în administrația publică locală.
Fiind toate lucrurile bine puse la punct, mi-a fost foarte ușor să mă integrez și să am controlul asupra ceea ce vreau să fac, de acum încolo.
În ceea ce privește contextul, chiar dacă este dificil, colaborarea noastră foarte bună cu Consiliul Județean, de exemplu, și cu celelalte instituții ale statului, pe proiectele noi pe care le avem de implementat și cu cele vechi pe care le avem de terminat, a fost foarte bună, a fost fluentă, nu au fost asperități, pentru că noi, totuși, lăsăm la o parte contextul politic dificil, din punct de vedere economic. Am avut un aport financiar de la Consiliul Județean destul de important. După cum știți, s-au dat câte un milion de lei la fiecare primărie, ceea ce a fost un ajutor foarte, foarte important, anul trecut.
Care sunt proiectele în derulare, în comuna dumneavoastră? Probabil unele începute de fosta administrație și ce aveți în vedere, pentru viitor?
Am început construcția Centrului Cultural, aflat într-o fază de execuție destul de bună, cred că în jur de 50%, prin Compania Națională de Investiții. Avem un Centru de colectare a deșeurilor cu autogospodărire, prin PNRR, dar din păcate PNRR a suferit unele întârzieri la plată, și ni s-a promis că se deblochează banii sau că au venit banii și trebuie să facă plăți într-o săptămână sau două.
De asemenea, avem parcul fotovoltaic, pentru care am trimis toate documentele care țin de noi, este aprobat, trebuie practic să semnăm contractul de finanțare la minister, în viitorul cred că nu prea îndepărtat, plus un proiect cu stații de încărcare, care o să fie făcute lângă sala mare de sport.
Principalul drum care traversează comuna, fiind drum județean, este prins la modernizare și așteptăm să vedem când începe practic lucrarea.
Avem canalizare, avem apă, trebuie îngrijite, trebuie ținute funcționale și la un nivel optim. Stăm bine și mai urmează.
Am reușit să implementăm, de exemplu, sisteme fotovoltaice la școli. Un lucru modern, prin sprijinul celor de la Romsir, a fost o serie de programe, o sponsorizare de fapt din partea dumnealor.
Lucrăm la un program pentru primărie, privind modernizarea și eficientizarea energetică, care este în derulare.
Vrem să resuscităm gazele. Am făcut achiziția pentru concesionare, să luăm o firmă să concesioneze tot, împreună cu primăriile Osica de Jos, cu Dobrosloveni, Fălcoiu, Șopârlița. E un proiect comun aici… Trebuie un proiect comun, pentru că proiectele pe gaze sunt foarte, foarte scumpe.
Adică, niciodată noi nu am putea avea atâția banii să le ducem la îndeplinire. Dar ca să obținem finanțare, ne trebuie niște firme mari, care să preia aceste lucrări, să le ducă la bun sfârșit. Noi trebuie să le asigurăm infrastructura, să le punem la dispoziție terenurile, să concesionăm terenurile și așa mai departe.
Domnule primar, eu știu situația politică la nivelul comunei dvs. Tatăl dvs. n-a avut niciodată probleme cu adversarii politici. Dimpotrivă, pe unii chiar i-a ajutat… Care este, în momentul de față, structura politică a Consiliului Local?
Așa cum era și înainte, există o majoritate clară a Partidului Social Democrat, respectiv opt consilieri, și un consilier din partea Partidului Național Liberal. Conlucrarea cu dumnealui este foarte bună, pentru că interesele noastre coincid. Pentru că toți lucrăm, practic, pentru comunitate.
Mi-ați spus un lucru important, la începutul discuției dialogului nostru, că faceți un Centru Cultural. Iată, nu Cămin Cultural, Centru Cultural.
Da, sună altfel și așa și este. Există o diferență. Un centru cultural înseamnă un conglomerat de acțiuni pe diverse planuri. Adică, putem să avem acolo și amfiteatru și cu tot ce trebuie, muzeu etc. Este ceva complex, în care ne concură tot ce înseamnă spiritualitatea noastră, la nivelul nostru de comună.
Apropo de chestiunea asta, Dobrunul este recunoscut ca un păstrător de tradiții, de folclor, de alte lucruri importante tradiționale… Ce se mai păstrează la dvs.?
Din punctul meu de vedere, Ansamblul nostru, „Dobruneanca”, este unul dintre cele mai bune ansambluri din județul Olt, dacă nu cel mai bun. Avem un Ansamblu de Căluș, Călușul de la Dobrun, care, cu subiectivismul de rigoare, este cel mai autentic și cel mai bun din Olt și din împrejurimi.
L-am avut, până de curând, pe d-l instructor Gheorghe Mitran, care s-a retras, pentru că a ajuns la o vârstă destul de înaintată, el fiind un mare instructor coreograf și dansator de top. Bineînțeles, aici a lucrat și d-l George Ghiță a lu’ Porumbelu, în primii ani, când tatăl meu a pus bazele acestui ansamblu, când eram comună împreună cu Osica de Jos. Acum, avem un instructor tânăr, Daniel Alexie. E instructor și vătaf al călușarilor, un om deosebit și de caracter. Foarte bine pregătit… Am mai adus, de curând, încă un instructor coreograf, care a lucrat la „Doina Oltului” și el călușar, Simion Buță. E din zona Vâlcele. Tatăl lui a fost vătaf de căluș la Vâlcele și un admirator, să zicem așa, al călușului de la Dobrun, pentru că totuși pașii călușului diferă de la o zonă la alta. Și noi suntem privilegiați, pentru că avem pașii noștri. Unici. Istorici, Ancestrali!
Deci, noi acum, în spectacol, folosim numai pași care sunt de aici, autentici de la noi, de la Dobrun. Și asta am făcut-o ca să păstrăm tradiția asta. Cred că avem asigurat încă 20-30 de ani continuitate. Suntem invitați la multe festivaluri internaționale. Practic, nu facem față, din punct de vedere logistic și financiar, pentru că toate astea, chiar dacă ei ne asigură cazare și masă, noi trebuie să asigurăm transportul acestor copii. Sunt mulți copii, 30-40…
Reușiți financiar să le asigurați aceste deplasări?
Anul ăsta reușim. Suntem invitați, de exemplu, la Baia Mare, la festival. Deja o să mergem acolo, am aprobat deplasarea și tot ce trebuie. Suntem, de asemenea, invitați în Grecia, la sfârșitul lunii iunie, la un festival internațional, la Ioanina, capitala Epirului. Și mergem și acolo. Adică, acești copii merită. Sunt niște copii deosebiți care muncesc foarte mult. Și ne fac mândri, oriunde mergem. Adică, ne prezentăm foarte, foarte bine.
Domnule primar, școlile la dvs. în ce stadiu sunt? Duceți lipsă de cadre didactice?
Atmosfera e bună. Poate fi și mai bună. Din punct de vedere al infrastructurii, s-a îmbunătățit enorm. Pentru că, de curând, am terminat un proiect de modernizare, care a fost început, bineînțeles, de tatăl meu, de peste 10 miliarde de bani vechi. Ce înseamnă asta? Mobilier, IT, adică toate clasele beneficiază de table Smart, de imprimante, calculatoare, tot mobilierul din școli nou. Am venit în sprijin și schimbăm parchetul, în toate clasele.
Din punct de vedere al cadrelor didactice, e o atmosferă plăcută, o atmosferă bună. Eu vreau și sper ca, în discuții bilaterale, să o facem și mai bună. Pentru că, având toate condițiile acestea, normal că și cerințele sunt altele.
Vrem mai multă implicare și dacă avem implicare constantă, în timp, trebuie să vină și rezultatele.
Ați avut aici festivalul național de șah, organizat de către bătrânul profesor Bădiță… Sug efigia lui Eminescu. Chiar se făceau insigne cu chipul Luceafărului poeziei românești. S-a mai păstrat această manifestare, la care participau și românii noștri de peste Prut?
Da! Dar la un nivel mai mic, pentru că domnul Bădiță era un om foarte insistent și foarte bătătarnic.
Anul trecut, s-a ținut la nivel local. N-a mai avut implicările care le-a avut în anii trecuți. Iar anul ăsta o să-l facem cu o săptămână înainte de Ziua Comunei, în august. Și încercăm să aducem și niște premii mai mari, adică vrem să facem ceva cum se făcea înainte, pe puncte, să vină și șahiști profesioniști, să-i dăm o amploare mai mare, pentru că e o moștenire pe care trebuie să o păstrăm. Și vrem să o ducem încet, încet, la alt nivel. Eu zic că o să și reușim, pentru că e zonă frumoasă, pitorească aici.
Cu ce probleme stringente, totuși, se confruntă comuna acum, la ora asta? Și ce soluții aveți?
Dacă ar fi să ne referim la probleme, sunt câteva legate educația cetățeanului, în privința deșeurilor. Deși avem contract cu o firmă de salubritate și gunoaiele sunt preluate de aceasta, mai sunt cetățeni care aruncă, de exemplu, gunoi peste tot. Așa au apucat și așa consideră că e bine. Aici trebuie să lucrăm, să extindem sistemul de camere. Noi avem camere video în comună. Chiar acum, de curând, am terminat un proiect pe niște camere de supraveghere, care să focalizeze pe numărul de la mașină, care sunt bune în combaterea infracțiunilor și așa mai departe.
Dar, pe lângă acestea, o să mai punem nunele noi în locurile sensibile, în care se aruncă gunoaiele, 10-15 camere. O să le cumpărăm noi, ca să avem control pe zonele respective.
Și eu cred că, prin educația de zi cu zi, de lună cu lună, de an cu an, vom reuși… Având la dispoziție și firma aceasta de salubrizare, care, totuși, preia toate gunoaie, și cel menajer și cel selectiv. Dar aici e vorba și de conștiința cetățenilor.
Aici trebuie lucrat. Trebuie lucrat și lucrăm cu răbdare. Trebuie răbdare.
În rest, ne luptăm să menținem funcțional și sistemul de apă, și sistemul de canalizare. Sunt lucruri care arată civilizația unei localități.
Ați început răspunsurile dumneavoastră cu relația bună cu administrația Consiliului Județean. Dezvoltăm ideea asta și cu Instituția Prefectului…
Pe domnul Marius Oprescu îl cunosc de foarte mult timp, pentru că, trăind lângă tatăl meu aici, am avut în dese rânduri, ocazia să îl întâlnesc.
Din punctul meu de vedere, este unul dintre cei mai bine pregătiți președinți de Consiliul Județean, este foarte echilibrat, este un om de cuvânt, care întotdeauna a găsit timp să discute cu noi. Iar eu, cel puțin de când sunt primar, de opt luni de zile, am găsit sprijin, am găsit deschidere, indiferent ce probleme am avut, pentru că sunt și lucruri care sunt noi, pe care vrei să le cunoști, am găsit răbdarea necesară la dumnealui. Cât privește relația noastră cu tânărul prefect Cosmin Floreanu, de asemenea, avem contacte administrative benefice.
Ați intrat repede în gândirea asta administrativă. Unde ați lucrat înainte?
Înainte, am mai lucrat și în administrație, dar, în general, am lucrat în agricultură. Am avut o fermă vegetală, dar sunt licențiat în administrație publică.
Plus că am trăit foarte mult lângă tatăl meu, de la care am învățat enorm. Adică, preluarea a fost una ușoară și fără asperități.
Adresați un mesaj locuitorilor comunei pe care o conduceți…
În primul rând, le mulțumesc pentru că au avut încredere mine și că au încredere, în continuare. Sper că nu i-am dezamăgit, în cele opt luni de mandat. Am încercat să mergem mai departe, să continuăm proiectele, să-mi pun și eu amprenta pe ceea ce trebuie să facem împreună.
Vrem să punem accent pe toate aspectele, atât administrative, spirituale și sportive. Pot să vă spun că, după 14 ani, anul acesta am câștigat cu echipa de fotbal, Victoria Dobrun, campionatul Ligii a V-a.
Oamenii sper să vină, în continuare, în sprijinul ideilor și ceea ce ne propunem noi să facem…
Dumitru Sîrghie
