D-le primar, în mandatul d-voastră, ce ați demarat, ce ați avut de finalizat și ce investiții aveți pentru viitor?
Din mandatele trecute ale fostului primar, ca investiții, am găsit doar Drumul Comunal 34 care este, momentan, blocat, făcând obiectul unui dosar pe la DNA.
Am demarat, prin GAL Orizonturi 2012, piață și târg în comuna Grojdibodu. Prin Programul Operațional de Pescuit, am demarat două proiecte: amenajare și reabilitare, modernizare clădire și amenajare muzeu, într-o fostă biserică din 1851, dezafectată. În momentul de față, respectiva Biserică este în patrimoniu, ca fiind un muzeu al satului, mai ales că Grojdibodu este o comună cu istoric în tradiția de pescari ai comunității. Am considerat că istoria trebuie păstrată, mai ales că această biserică are un istoric și o vechime în care mulți au plâns, au râs, au avut loc nunți, botezuri. Este situată în spatele căminului cultural, în zona zero a comunei. Am considerat că merită reabilitată și am găsit aceste fonduri. În momentul de față, Episcopia ne-a cedat clădirea, iar noi lucrăm de zor la ea.
Am depus al doilea proiect: modernizare teren multifuncțional, care presupune acoperirea terenului multifuncțional cu prelată, pentru diverse activități. Am depus, la CNI, de unde am primit și finanțare pentru reabilitarea Căminului Cultural. Am deschis al doilea cabinet medical, pe care l-am reabilitat, având două posturi de medic de familie, ambele posturi fiind ocupate.
Prin Ministerul Dezvoltării, avem modernizare străzi comunale. Am realizat, în anul 2014, 1,4 km de stradă drumuri în pantă. Am depus spre aprobare și finanțare proiectul de apă și canal.
Ca investiții în curs, pot spune că avem parc și centru civic. Mai avem în proiect reabilitare bloc al specialiștilor și transformarea acestuia în clădire administrativă – Primărie. Primăria funcționează, în momentul de față, în Căminul Cultural. De 22 de ani, nu am găsit o clădire în care să funcționeze primăria. Sunt nevoit să mă mut cât mai urgent, pentru că vom reabilita căminul, care va rămâne doar Cămin Cultural, cu bibliotecă, biblionet, cu tot ce este necesar unei instituții culturale.
Cum stați cu noua lege de retrocedare, 165?
Am depus în termen toate documentele. Mai avem doar o singură completare, operațiunea fiind realizată în proporție de 90%. A fost o lege care ne-a dat de furcă, pentru că aceste măsuri trebuiau făcute în 1992. Trebuia plecat pe planuri cadastrale și pe inventarierea corectă. Au fost atâtea legi: Legea 18 și Legea Lupu… care au avut efecte nefericite. Noi vrem să îndreptăm lucrurile care trebuiau începute la momentul respectiv. Ceea ce cere Legea 165, în momentul de față, trebuia început în 1991. Sunt trei legi care încearcă să repare ceea ce s-a defectat atunci. Au fost puneri în posesie pe declarații ale vecinilor. Legea 165 este o lege reparatorie, dar vom vedea care va fi efectul, până la final. Încă sunt probleme.
Care este structura politică a Consiliului Local?
PSD – 9, PNL și PDL – 2. Nu au fost probleme niciodată, nici când am candidat de la PNL și m-am luptat cu PSD. Dacă sunt proiecte care urmăresc interesul și dezvoltarea comunității, nu contează coloratura politică a consilierilor.
Cum au văzut oamenii plecarea d-voastră de la PNL la PSD?
99% au mers după mine, pentru că am plecat o echipă, nu a contat partidul la care suntem sau la care am fost. Oamenii au înțeles că trebuie să construim ceva și că politica este trecătoare.
Legea 416.
Avem 49 de dosare din 1024 de gospodării. Am micșorat numărul cât s-a putut. În 2012, când am venit la primărie, fiind și legile mai permisive, s-a putut jongla, au fost mai mulți beneficiari. În momentul de față, poate sunt persoane care au nevoie de acest ajutor de la stat, dar nu pot beneficia pentru că, în comuna Grojdibodu, la emiterea titlurilor, au prins toate extremitățile cu o suprafață foarte mare de intravilan. Deci, toate gospodăriile care sunt la sud și la nord de comună au intravilan 50 de ari și sunt scoși din această lege. Chiar dacă nu au niciun venit și sunt familii nevoiașe, nu pot să-i ajut în vreun fel, pentru că au teren intravilan.
Cu cei care beneficiază de ajutor social, muncim la menținerea curățeniei în spațiile publice: drumuri, cimitire.
Ce faceți pentru tradițiile comunei?
În 2011, când eram viceprimar, am creat o formație de dans popular – fete „Dorulețul”, cu care am participat, din 2012, până anul trecut, la toate festivalurile „Călușul românesc”, „Floare de tei”, „Corabia de aur”, acolo unde am ocupat locuri fruntașe. În momentul de față, având în administrare doar Școala Generală cu clasele I-VIII, fetele cu care am început au terminat și este foarte greu să le unesc. Aștept să se ridice noua generație.
Care este situația școlilor din comună, a cadrelor didactice?
Pe raza comunei, avem o singură școală gimnazială și două grădinițe. Din punct de vedere igienico-sanitar, sunt în condiții normale de funcționare, cu avize. Avem, ca la orice casă, avem nevoie de reparații, așteptăm să se deschidă fondurile europene, pentru a depune proiecte pentru reabilitare exterioară, termică și izolare pentru toate cele trei clădiri. Există centrale la unitățile școlare, care au fost montate anul trecut. Au toalete în interior, fose septice, apă curentă, supraveghere video, dar nu este totul perfect, se poate și mai mult.
Relația primărie, școală, copii, este una bună. Avem și profesori navetiști, le plătim mai greu naveta și cursele la copii. Plățile se fac în funcție de veniturile de la bugetul local.
Le-ați cerut vreodată socoteală pentru calitatea învățământului?
Învățământul, din 1989 încoace, a fost într-o continuă decădere. Nu numai din punct de vedere al cadrelor didactice, cât și al părinților și copiilor. Ne-a intrat în cap și am luat doar lucrurile negative din această democrație, care au dus la o libertate și un libertinism extrem. Autoritatea profesorilor în fața copiilor a fost șubrezită, inclusiv prin legile învățământului. Profesorul nu mai are voie să ridice tonul la elev, nu mai are voie să-l atenționeze. Copiii au prins acest mod de a jongla și profită în mod negativ. Toți am trecut prin școli, am avut de învățat, pentru că orice lucru care este ținut din scurt produce efecte și rezultate calitative. În momentul de față, mulți copii din școală, având o relație cu mine, știu mai mult de rușine mie decât la profesori. De multe ori, sunt chemat să aplanez conflicte dintre profesori și elevi. Fiind din comună, la vârsta apropiată părinților, mă știu ca fiind un prieten al părinților. Sunt mai apropiat eu decât profesorii care nu mai au ce să le facă.
Consider că toți profesorii și învățătorii din școală și-au făcut, pe deplin, datoria. Am avut rezultate la olimpiadă, dar oriunde este loc de mai bine. Se pot obține rezultate mai bune, printr-un efort colectiv. Din partea mea, cadrele didactice au avut sprijin moral și material, în limita prevăzută de lege. Am obținut și microbuz școlar, cu care pot să-i deplasez pe elevi în excursii și în tot ce este necesar la solicitarea cadrelor. Efectuăm și transportul elevilor din satul Hotaru la școala Grojdibodu. Școala se află în centrul comunei.
Vă afectează ce se întâmplă la nivelul județului Olt? Problemele pe care le au liderii PSD de la Olt.
Situația politică nu și-au făcut simțite efectele la nivelul comunei noastre. Dar, era mult mai bine să avem la București un ministru de-al nostru, să avem o relație deschisă și o ușă deschisă la instituțiile Guvernului României, din 2015. În momentul de față, consider că toate investițiile care sunt la nivelul comunei, nu au de suferit din acest incident sau aceste probleme pe care le au liderii politici de la nivelul județului Olt.
Ce mesaj aveți pentru conducerea județului?
Să fie mai aproape de toți cetățenii județului, pentru că doar unitatea poate produce efecte în dezvoltarea comunităților locale de la nivelul întregii societăți.
Către electoratul meu le transmit să aibă încredere în mine, ca și până în momentul de față, pentru că ceea ce am făcut și ce urmează să fac, toate sunt în folosul comunității.
N.R.: Într-unul dintre numerele următoare, vom publica poziția d-lui primar de la Grojdibodu privind relația sa cu parlamentarii de Olt, precum și cea referitoare la litigiul dintre cei 16 crescători de animale din comună și instituția Primăriei.
A consemnat Dragoș Sîrghie
