Galeria Artis din Slatina va găzdui vineri, 13 decembrie a.c., începând cu ora 11.00, expoziția de pictură Dan Dimulescu, organizată de Muzeul Județean Olt și Muzeul de Artă Craiova.
„Expoziția se dorește a fi un omagiu adus istoricului și criticului de arta Florin Rogneanu, decedat la 25 noiembrie 2013, și pictorului Nicolae Truță, decedat la 16 august 2010, doi seniori ai spațiului cultural românesc, care s-au strămutat mult prea timpuriu în «Nisipurile» eternității. Raiul culorilor și al cuvântului este mai sărac fără aceste spirite aristocratice ale Craiovei și Slatinei, pe care, Marele Creator le-a chemat într-un alt paradis… Florin Rogneanu și Nicolae Truță au fost aleși să răspândească sămânța frumosului într-o lume dezordonată și impură. Dumnezeu i-a chemat pe rând pentru a propovădui perenitatea și frumusețea spiritului, în marea catedrala a lumii. Din infinitul spațiului celest, Florin Rogneanu și Nicolae Truță ne vor călăuzi pașii spre un ultim vernisaj, pe care l-au dorit a fi pus sub semnul zidirilor statornice și al dorului de prieteni. Vă așteptam cu emoție”, a declarat dr. Laurențiu Guțică, directorul Muzeului Județean Olt.
Iată ce spunea Florin Rogneanu despre pictorul Dan Dimulescu: „L-am descoperit târziu pe pictorul Dan Dimulescu deși, ani de zile, ne-am întâlnit la marile expoziții organizate de Muzeul de Artă Craiova sau la Galeriile Artis din Slatina, mereu jovial, cu privirea sa scrutătoare, cu observații pertinente în analizarea picturilor expuse. Așa am descoperit pictura lui Dan Dimulescu, iar pe el, ca artist serios, care preferă peisajul și cadrul intim al naturii în atelier, ca elemente ce îi definesc imagistic universul creației. Pictura sa trăiește, în primul rând, printr-o «stare» de a fi a culorii, așezată, în general, în tușe împăstate, expresive, ce destăinuiesc o atitudine parcă ușor tensionată a artistului. Acest mod de lucru dă, întâi de toate, consistență materială «semnului-icon», care este fie o casă, un deal, un copac, fie un drum și un vas cu flori; apoi ne vorbește de o precipitare a artistului de a «epuiza» mai rapid subiectul ales, de a ne transmite, mai repede și mai direct, gândul său. Uneori, trăiești în peisajele sale momente aproape dramatice, sugerate de ritmuri alerte și de o dinamică a tușelor dispuse pe registre aproape contrapunctic, în așa fel încât, creează tensiuni zonale și succesive, în planuri diferite. Alteori, există, parcă, o liniște patriarhală a tablourilor, în care doar acoperișul caselor mai punctează viața în peisajele sale rustice”.
