Luni, 25 martie, Sala Lahovari a înregistrat triumful orchestrei simfonice din Râmnicu Vâlcea, cu ocazia Festivalului Brahms, organizat de Filarmonica „Ion Dumitrescu”. Cu această ocazie, cuvântul „festival” a fost folosit în sens de sărbătoare. Lucrările interpretate în cadrul festivalului aparțin lui Johannes Brahams. Deja a devenit obișnuința ca, săptămână de săptămână, cei mai buni dintre muzicienii contemporani să fie invitați să susțină spectacole pe scena Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea.
Efortul instituției este răsplătit de fiecare dată cu ropote de aplauze. La pupitrul festivalului s-a aflat dirijorul Tiberiu Soare, care, ca absolvent al Universității Naționale de Muzică București, a obținut, în 2018, titlul de doctor în muzică cu lucrarea „Tragedia lirică Oedip de George Enescu, o perspectivă dirijorală”. Este dirijor din 1999 și s-a făcut remarcat pe plan internațional susținând concerte cu orchestre din Suedia, Japonia, Germania, Cehia,Turcia, Coreea de Sud Irlanda. Tiberiu Soare este, în prezent, Dirijor al Operei Naționale din București. A dovedit măiestrie în abordarea reprezentației muzicale, iar tehnica sa dirijorală a scos în evidență forța lucrărilor lui Brahms.
Solistul serii a fost violonistul Antonio Piculeață care la cei șaptesprezece ani ai săi, s-a făcut remarcat prin virtuozitate și energie muzicală. Capacitatea sa interpretativă a uimit publicul meloman. Concertul pentru vioara și orchestra în RE Major, op 77 i-a solicitat întreaga sa dexteritate înglobată în tehnica desăvârșită pe care o deține. Puritatea sa ca june solist l-a determinat să acorde întreaga sa concentrare, pentru a pătrunde, cu viziune, dar și sensibilitate, în gândirea simfonică a compoziției. Tânărul solist s-a născut în S.U.A., în 2007, într-o familie de muzicieni renumiți formați la Academia de muzică din București. Violonistul a debutat la vârstă de 9 ani, când a susținut primul său concert cu Orchestra Medicilor dirijată de Iosif Pruuner, în sala Ateneului Român. Cântă pe o vioara „Pietro Guarneri da Veneția”, din anul 1756. Rechemat cu puternice aplauze pe scenă, tânărul a răspuns interpretând lucrarea „Lăutarul” de George Enescu, care, de asemenea, i-a solicitat puterea interpretativă.
Partea a doua a spectacolului, după binemeritata pauză, a cuprins Simfonia a IV-a în mi minor, op. 98, care cuprinde patru părți echilibrate. Partea a patra finală este una dintre cele mai remarcabile pagini simfonice dintre lucrările lui Brahms.Această a patra simfonie compusă de Brahms este omagiul adus titanilor Beethoven și Bach.
Cristian Ovidiu Dinică
