Cu ce probleme se confruntă personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din școlile Oltului?
Problema personalului didactic auxiliar generată de fosta guvernare Boc, ca urmare a eliminării acestei categorii de personal de la acordarea gradației de merit, prin abrogarea prevederilor din actele administrative cu caracter normativ ce reglementau acordarea dreptului mai sus menționat, a fost rezolvată, în urma modificărilor aduse Legii educației naționale nr. 1/2011, prin OUG nr. 49/2014. În schimb, situația personalului nedidactic poate fi catalogată, în acest moment ca fiind una gravă, posturile specifice acestei categorii de personal fiind în continuare blocate, iar salariile, indiferent de vechime, sunt menținute la nivelul salariului minim brut pe economie.
În acest context, având în vedere realitățile din sistem, privind salarizarea, se impune cu necesitate elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului din învățământ, existând în acest moment și o oarecare disponibilitate a părții guvernamentale pentru adoptarea unui nou astfel de act administrativ cu caracter normativ.
Aveți semnale că încă se fac angajări în învățământ pe criterii strict politice?
Am trăit, tot timpul, cu speranța că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaționale în sarcina adevăraților specialiști din domeniul educației, iar intervenția politicului în educație va fi abolită. Din păcate, învățământul a reprezentat, în permanență, în întreaga perioadă postdecembristă, în gândirea și manifestarea oamenilor politici, principalul vector electoral, pe care niciun partid politic nu s-a sfiit să-l exploateze în acțiuni cu caracter propagandistic.
Factorul politic și influențele de natură politică au blocat, de fiecare dată, orice inițiativă ce ar fi putut să conducă la inițierea unui proces coerent de reformă.
Fiecare ministru, indiferent de partidul, coaliția sau alianța, care l-a propulsat în jilțul marelui reformator Spiru Haret, a însemnat pentru școala românească anularea tuturor proiectelor, strategiilor și inițiativelor anterioare și reluarea reformei aproape de la zero într-o nouă concepție și cu alte costuri.
Care e situația suplinitorilor din învățământul din Olt și aici ne referim la numărul lor, dar și la performanța ori neperformanța lor profesională?
Cele mai sigure metode de regres, pe termen lung, ale unei societăți sunt cele care lovesc în sistemul educațional. Ori, contrar declarațiilor politice, în România ultimilor 25 de ani, tocmai acest sector de activitate a fost cel mai afectat de măsuri, politici și strategii aberante și ineficiente.
În ceea ce ne privește nu vrem să acoperim non-valoarea, ci dorim să fie recunoscută și apreciată competența reală a celor care practică cu dedicație și cu respect profesia de dascăl.
Există, încă, din fericire, în școala românească un număr foarte mare de dascăli care știu că această meserie cere profesionalism, abilitate didactică și corectitudine față de părinți și copii. Însă, în condițiile în care situația din învățământ va rămâne în parametrii actuali, iar munca lor va fi, în continuare, desconsiderată și blamată, numărul lor se va micșora vizibil.
La nivelul județului nostru nu mai există, de ani buni, suplinitori necalificați, iar numărului personalului didactic încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată a scăzut de la an la an.
Care este mesajul dvs. către cei cărora trebuie să le apărați demnitatea și drepturile?
Să aibă încredere în sindicat și împreună să continuăm să credem că „fiecare dintre noi face sindicatul să fie ceea ce este”.
Dumitru SÂRGHIE
