- Îl așteptăm pe Iohannis, la o baie publică de mulțime. Îmbrăcat în geacă roșie… Ce tămăduitor va fi cântecului lui de lebădă…
- Dacă PNL și PSD ar negocia principii, atunci am închide ochii la această monstruoasă coaliție… „Băieții deștepți”, însă, din cele două formațiuni de sorginte comunistă negociază sinecuri…
- Întrebat ce îl califică pentru funcția de ministru al Apărării, Dâncu a răspuns, nonșalant, că a făcut stagiul militar, că are studii privind strategiile, dar a conceput și o „revistă de cultură și gândire strategică.” Cu revista de cultură a lui Dâncu, vom îngenunchea imperii. Din nefericire, nici aceea nu există. E o fantasmagorie, ca și plagiatele demnitarilor noștri…
- Educației românești îi lipsește chiar… educația!
- Ne-ar trebui o universitate care să aibă ca obiecte de studiu Morala și Caracterul.
- Nu poți cere, ca șef de stat, „toleranță zero, în privința plagiatului”, decât dacă ai de gând să-ți concediezi primul ministru plagiator.
- Când înlocuiești un ministru al Educației pregătit în irigații și desecări, cu o specialistă în navigație, riști să dai tot de… apă și să te trezești spunând: „De o «peroadă» de timp, nu mi-e sete!”
- Nu pot să-i reproșez PSD-ului că guvernează prost, alături de „marele” PNL, după ce Iohannis a câștigat președinția și guvernarea, pe un discurs anti PSD feroce. Dacă Ciolacu și ai lui n-ar profita, la maxim, de prostia PNL și de batjocura la care ne-au supus Iohannis și miniștrii săi, și hoți și proști, ar putea să plece de la Guvernare, lasându-i pe iohanniști, cu curul gol, în direcția… săgeții populare. Dar corb la corb nu-și scoate ochii… Împreună, vor aduce poporul la ras pește…
- Nu pot să-l condamn pe filosoful Șora. El a trecut prin Purgatoriul fascist, îndurând toate orânduirile politice și, uneori, pactizând, de voie sau de nevoie, cu unele fațete ale diavolului ideologic – stalinismul, comunismul hidos și cel cu față umană, poposind, lamentabil, în brațele progresiștilor de azi, în fapt, o nouă falangă a neomarxismului. Îl prețuiesc pentru vasta sa cultură, îl iert pentru tinerețea sa bolșevică și regret că nu a avut înțelepciunea să-și pregătească închiderea cercului, mult mai onorabil decât i l-au pregătit indivizi aflați cu mult sub nivelul său intelectual și chiar moral. Sper să aibă timpul fizic necesar, ca să se dezică de grobienii săi manipulatori… Când va să fie, sper cât mai târziu, voi merge, cu o coroană de crini imperiali, la mormântul său…
Dumitru Sîrghie
