Există în România o categorie de tineri pe care nimeni nu îi ia în seamă, pentru că familia îi consideră încă prea tineri, iar electoral nu apar în statistici, deci ,,nu există’’: tinerii între 16 și 18 ani.
Cu toate acestea, observăm în ultimii ani o tendință în Europa de a dezbate posibilitatea adoptării votului de la 16 ani. Avem deja exemplul Austriei, unde se votează de la vârsta de 16 ani, încă din 2007, urmat parțial de alte state.
Miza? Necesitatea implicării și formării civice a unor tineri informați, care trebuie să fie cetățenii responsabili ai României de mâine. Este, fără doar și poate, un subiect delicat, de care mulți oameni politici se feresc. Până la urmă, vârsta nu este elementul definitoriu al maturității, deci nu poți afirma concret dacă la 16, la 18 sau la 20 de ani un tânăr este matur. Poate să nu fie nici la 30, cum de altfel poate fi la 15. Totuși, cum am putea discuta despre maturitate decizională, într-un domeniu care nu se studiază câtuși de puțin nici măcar în licee? România nu are o cultură politică participativă, pentru că în România tinerii nu sunt încurajați să ia parte la viața cetății. Majoritatea celor care ajung să voteze o fac influențați de mediu, de familie, de prieteni, de media. Sunt foarte puțini cei care votează informat, care știu să analizeze o platformă electorală, iar acest lucru este valabil la orice vârstă. Urmarea confuziei și dezinteresului? Felul în care este guvernată România astăzi.
Să spunem încă un lucru: la 18 ani tinerii se pregătesc de bacalaureat, de admiterea la facultate sau de găsirea unui loc de muncă. Mulți tineri sunt nevoiți să se mute din localitățile în care s-au născut și au crescut, pentru a-și găsi calea. Dacă ei nu sunt în temă cu problemele și cu activitatea decizională din localitățile și județele din care pleacă, nu vor fi motivați nici să se întoarcă la un moment dat și cu atât mai puțin să se uite cu atenție la politică. În plus, dacă spune cineva că nu putem lăsa decizia și viitorul țării în mâna acestor tineri, trebuie spus că ei constituie doar 2% din totalul votanților actuali.
Adoptarea votului de la 16 ani ar fi un semnal foarte important pentru acești tineri. Ar fi confirmarea că ei nu sunt o generație ignorată, că vocea lor contează și că e nevoie de contribuția lor în comunitățile din care fac parte. Așa se explică inițiativa umanistă: vrem să-i implicăm pe tineri în tot ceea ce înseamnă viață politică, decizie politică, pentru a crește standardele de calitate și performanță în politică.
Planul nostru, al umaniștilor, este simplu: o generație nu ignorată, ci implicată!
STAȚI CU OCHII PE UMANIȘTI!
Mirabela Bănac- Presedinte PPUsl Olt
Olimpia Stroe- Prim-vicepreședinte PPUsl Olt
Alexandra Ciocîrlan- Președinte PPUsl Slatina
Valentin Bujgoi- Prim-vicepreședinte Tineret PPUsl Olt
Anda Dancioiu- Prim-vicepreședinte PPUsl Slatina
Mi se pare o decizie înțeleapta ! Atâta timp cât avem responsabilități ar trebui sa avem si drepturi egale cu cei 18+ ! Daca la 16 ani suntem considerați imaturi, la 18 ne maturizam ? Nu ! Exista oameni de 30 ani care nu stiu ce vor si sunt imaturi , deci vârsta este doar un număr si atât !!!! Atâta timp cât avem contracte de munca de la 16 ani , cum ne putem căsători si multe alte lucruri , așa ar trebui sa avem si drepturi de vot ! Daca avem alte drepturi , sa îl avem si pe acesta ! Susțin ca Si tinerii de 16 ani sa aibă drept la vot ! Mult succes !!!