În acest număr, vă prezentăm Clasa de Pictură a profesorului Gheorghe Diaconu, care adaugă… culoare și rafinament Școlii Populare de Arte și Meserii, conduse de Viorel Pintea. Un artist slătinean consacrat, pictorul Gheorghe Diaconu are în «parohia» sa 24 de discipoli, cu care lucrează în serii de câte 6 copii, obținând astfel numeroase premii și dând județului și, de ce nu?, țării valori care să-și urmeze consacrarea.
Dar să-i dăm cuvântul domnului Gheorghe Diaconu!
De când lucrați la Școala Populară de Arte și Meserii, d-le profesor?
Am început, la Școala Populară, în 1997, cu contract de colaborare, plata cu ora. Din 2000, am luat catedra înființată nou, cu normă întreagă.
Am avut, de-a lungul timpului, mulți elevi, care au continuat să facă artă, să perfecționeze. Aș aminti pe Iulian Stancu, care a expus chiar anul trecut, Ina Popa și Luminița Andronăchescu, care expuneau acum câțiva ani. Păcat că nu mai este acel salon de toamnă, unde aveau loc toți artiștii, inclusiv cei din Școala Populară de Arte.
Referitor la Stancu, Andronăchescu și Ina Popa, lumea a cu rămas impresia că ei au făcut școală cu Nae Truță. Într-adevăr, au făcut cu Nae Truță, un an, la Școala Populară. Dar eu i-am dus la final, am făcut pregătire încă doi ani cu ei până au terminat cursurile.
Despre elevii mei… Chiar anul acesta, a terminat Școala Populară de Artă o fetiță, Cristina Dumitrescu, și a luat la Facultatea de Arhitectură, cu bursă, în Anglia.
Am reușit să scot valori. Sunt mulți copii care au urmat facultatea. Din păcate, nu mai țin ei legătura cu noi. Adică, cei care sunt locali sunt cei care ar trebui să expună aici, ar trebui să fie încurajați local.
Noi îi ajutăm să se perfecționeze, dar ei ar trebui ajutați, mai departe, de comunitatea în care se află. Eu nu-mi amintesc ca un artist din Școala Populară de Arte să pătrundă la galeriile oficiale ale Slatinei. Toate expozițiile făcute de cei de la Școala Populară de Arte au fost legate de Biblioteca Județeană, de Centrul Cultural, deci de sălile mici.
Înțeleg că trebuie să expunem artă de valoare. A rămas în picioare criteriul cum că acela care este în Uniunea Artiștilor Plastici expune la galerie. Problema este următoarea. Și cei care termină Școala Populară, tind să intre în Uniunea Artiștilor. Există și artiști din Craiova, care nu au facultăți, dar, totuși, sunt în Uniune. Acești copii trebuie să expună undeva. Uniunea îți cere o mapă cu expoziții personale, de nivel mare. Ar trebui ajutați, înțeleși de cineva în acest sens. Artiștii tineri trebuie încurajați, stimulați…
Cine dispune de aceste săli în care expun doar membrii Uniunii Artiștilor?
Nu știu cine dispune, bănuiesc că se ocupă niște instituții de așa ceva. Știu sigur că au fost refuzuri de la galerii. Sau poate că nu știm noi destul de bine sistemul, poate că ar trebui ca învățăceii noștri să se înscrie cu mult timp înainte, ca să fie prinși în programele lor. Se expunea foarte mult atunci când erau saloane.
Ce ne puteți spune despre crezul dvs. artistic!
Crezul meu artistic pe care-l promovez și la Școala Populară este și crezul pe care-l practic și-n pictură. Adică, am o legătură cu arta tradițională românească. Poate că e greu de înțeles, în zilele noastre, ce înseamnă tradiția. Se investește foarte mult în tradiție, totul se mizează pe arta meșteșugărească tradițională, dar se uită că tradiție există și-n pictură. Adică, avem niște rădăcini românești în pictură, pe care trebuie să le urmăm.
Și-n pictură, trebuie să urmăm tradiția românească, care a fost inițiată de Grigorescu și se poate încheia cu Baba și Ciucurencu.
Ce valori în acest domeniu a dat Slatina?
Slatina a dat multe valori. Nu pot face un istoric. Dar Slatina, Oltul în sine are valori. În ultimii ani, din păcate, au murit niște artiști mari de-ai noștri: Ioan Popescu Negreni, pe care-l recomandam copiilor chiar în acest moment (să citească despre el), Spiru Vergulescu, Nae Truță – artiști mari cărora li se simte lipsa. Erau oamenii care știau să cristalizeze, să strângă, în jurul lor, valorile.
Ca să fiu mai clar, lipsa lui Nae Truță se simte cel mai acut!
În ceea ce privește activitatea didactică, relația cu conducerea școlii…
Activitatea didactică se desfășoară foarte bine. Suntem ajutați… În fiecare an, ni se pun la dispoziție materiale cu care copiii pot experimenta tehnici mai deosebite, pentru care nu sunt pregătiți încă cu materiale proprii.
Suntem ajutați și de noul concurs care s-a înființat acum trei ani. A treia ediție a Concursului Școlilor de Arte, unde elevii noștri au avut, mereu, rezultate. Aș da exemplu: Corina Diaconu – premiul II, în prima ediție, Alesia Rusu a luat, în două ediții la rând, un premiu.
Este bine, pentru că asta îi stimulează.
Îmi pare rău că nu mai suntem invitați la Pitești. În urmă cu câțiva ani, veneam cu câteva premii de acolo. De când s-a schimbat conducerea, nu ne mai trimit nicio invitație, fiind o mare expoziție cu toate școlile populare din țară.
Modelul dvs. artistic?
Modelul meu nu este o singură persoană. Modelul meu este compus din mai mulți artiști, și mari, și mai puțin celebri. Ca să dau nume, îmi e greu, aș omite pe cineva. Totuși, se încheie cu Baba.
Câți copii aveți la curs?
Încă nu este lista închisă, dar avem 24 de elevi. Se lucrează în serii de maxim 6 copii, ca să putem acoperi programa școlară.
Ce proiecte de viitor aveți?
Proiectele de viitor sunt ca elevii mei să se dezvolte în continuare, să se perfecționeze, să urmeze, cât mai mulți, facultăți de profil. Să-și creeze un gust artistic solid, chiar dacă nu continuă pe linia artistică.
Ne dorim să luăm cât mai multe premii la concursuri, cu toți elevii, dacă este posibil.
LINIA ÎNTÂI
