AcasăInterviuGradul de colectare, până la această dată, este undeva la 75%... – ...

Gradul de colectare, până la această dată, este undeva la 75%… –  a declarat Alin Calotă, directorul Direcției Economice din cadrul Primăriei Slatina

Debite curente, încasări, restanțe, decizii de impunere, buget… Iată cuvinte și sintagme utilizate des în activitatea dvs. Luând în ansamblu procesul de încasare, care este gradul real de colectare pe anul în curs?

Privind activitatea de încasare în ansamblu, gradul de colectare, până la această dată, este undeva la 75%, ceea ce nu este foarte rău având în vedere că, de la începutul crizei sanitare, o bună  perioadă,  regulile fiscale au fost suspendate, întrucât a fost afectată capacitatea de răspuns, atât individuală, cât și națională, iar noi anticipăm că atenuarea impactului nefavorabil al acestei crize se va reflecta în încasări mai mari până la sfârșitul anului. În orice caz, suntem înaintea scadenței semestrului II al anului 2021, dată la care încasările vor creșe, astfel încât preconizăm atingerea obiectivului privind colectarea pentru anul în curs, mai ales că în niciun an gradul de colectare nu a fost mai mic de 90-95%.

Care este aportul dvs., al Direcției Economice Slatina, la construcția bugetului local? Vă rugăm să ne spuneți dacă se întâmplă ca bugetul local să fie „umflat”, din rațiuni populiste, însă niciodată sumele trecute pe hârtie nu se pot încasa!

Direcția Economică, prin personalul de specialitate, colectează datele de la compartimentele, serviciile, direcțiile din cadrul UAT și transpune în forma finală, cu respectarea cadrului legal, bugetul, pe baza căruia va funcționa unitatea administrativ-teritorială pe parcursul anului financiar. Niciodată nu se întâmplă ca bugetul să fie „umflat”, dovadă în acest sens fiind gradul de colectare care, așa cum am arătat, niciodată nu a fost mai mic de 90-95%.

Vorbeați anul trecut despre automatizarea proceselor de rutină ale angajaților, prin dezvoltarea tehnicilor de comunicare, intra și interinstituțional și în relațiile cu contribuabili. Ce pași ați făcut în acest sens?

Am spus, într-adevăr că dorim automatizarea proceselor de rutină a angajaților prin dezvoltarea tehnicilor de comunicare intra si interinstituțional, precum si în relațiile cu contribuabilii și ne gândeam aici la modalități privind îmbunătățirea serviciilor electronice oferite și creșterea numărului de cetățeni înregistrați ca utilizatori ai serviciilor electronice puse la dispoziție de Direcție, care să conducă la o scădere a timpului de procesare a lucrărilor la ghișeu, însă promovarea serviciilor electronice trebuie să fie dublată și de capacitatea sau disponibilitatea contribuabilului de a o accesa, iar problema depinde de fiecare în parte, de gradul în care înțelege să uzeze de această tehnică.

Deocamdată, avem în derulare un program prin care realizăm înregistrarea în format electronic a dosarului fiscal și a altor documente, care să permită accesarea mai facilă a acestora, fără consultarea documentelor în format fizic și, automat, transmiterea acestora cu ușurință. Menționez, ca și data trecută, că ușurința realizării activităților online/electronice presupune măsuri care necesită cheltuieli ce nu pot fi luate in considerare in contextul actual.

Ca economist cu experiență  și cu o viziune clară în domeniu, cum caracterizați prestația guvernului actual din punct de vedere economic și financiar?

Înțeleg că în contextul crizei sanitare a rezultat o recesiune bruscă și profundă în întreaga lume, punând la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile, modul în care trăim și colaborăm și, totuși, conform previziunilor, pentru economia UE este preconizată o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022.

Însă, perspectivele de redresare sunt neuniforme de la țară la țară în funcție de răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, economiile naționale și forța răspunsurilor politice naționale.

La o lectură sumară a raportului Ministerului Finanțelor privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-2024, răspunsul politic pare  promițător, pentru că indică drept măsuri stimularea creșterii economice, accesarea fondurilor europene și accelerarea ritmului de absorbție al acestora, măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea banului public, eficientizarea cheltuielilor, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referință, asigurarea securității sociale, toate fiind considerate priorități ale construcției bugetare pe anul 2021 și din perspectiva 2022-2024.

În concret, însă, răspunsul politic național se concretizează în măsuri de înghețare a salariilor, indemnizațiilor, compensațiilor, a indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020, neacordarea de premii și a indemnizației de vacanță prevăzută de Lege,  compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător, suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, etc. ,că la noi se alocă drept pondere din PIB circa 2% sub media UE la educație și 1,5% la sănătate (România fiind printre statele codașe), România este codașă în UE cu venituri fiscale, avem probleme mari în agricultură: deșertificarea solului, seceta, inundații, despăduriri. Educația ecologică este firavă în România. Pentru combaterea pandemiei și crizei economice au fost 5% din PIB în medie cheltuieli directe ale statelor din UE în 2020, iar în România în jur de 2% și așa mai departe. România se plasează pe poziții dezavantajoase la nivel european din multe puncte de vedere.

Cât de mult a afectat sistemul public înghețarea salariilor și nerespectarea de către guvernul actual a legii salarizării unitare?

Spuneam la începutul anului că înghețarea salariilor este o măsură care nu stimulează munca și care duce la unele reacții sociale, nefiind respectată creșterea etapizata a salariilor în sistemul public, stabilită de legea salarizării unitare. Acum, în plus, menținerea lor la nivelul anului trecut și, mai mult, eliminarea posibilității de a acorda alte drepturi prevăzute de lege afectează, cu atât mai mult cu cât, componentele coșului de consum al oamenilor au înregistrat creșteri de preț în acest an, tarifele la energia electrică și gaze naturale, la fel, combustibilii, etc. A  răspunde politic astfel înseamnă a permite ca economia să se schimbe în moduri care cresc permanent costul afacerilor, ceea ce face ca orice ne trebuie să fie mai scump.

Ce recomandări aveți pentru cei foarte săraci, care – deși sunt de bună credință – chiar n-au cu ce să-și plătească „birurile”?

Eu recomand pentru aceste categorii să aibă încredere, pentru că vor găsi sprijin, au găsit și vor găsi ori de câte ori situația dumnealor personală și patrimonială o cere și legea o îngăduie, pentru că există deja reglementate o serie de facilități cum ar fi cele pe care le-am amintit deja în comunicările făcute, cum ar fi cele pentru persoanele cu venituri mici sau care nu au capacitatea de muncă sau o au redusă, care beneficiază de o serie de astfel de facilități, printre care amintim scutiri de la plata obligațiilor fiscale pentru o serie de categorii de subiecți fiscale, reduceri de la plată impozitelor pentru anumite persoane, bonificații pentru toate categoriile pentru plata cu anticipație, amânări sau posibilitățile acordate de legislația adoptată în context pandemic.

În realitate, este rolul legislativului național să vină cu măsuri mai clare în sprijinul acestor oameni, în așa fel încât nivelul de trai să fie reflexia directă a modalității de impozitare coroborată cu situația veniturilor.

Ce noutăți legislative au intervenit în activitatea direcției pe care o conduceți?

Sunt o serie de modificări aduse Codului fiscal, dintre care amintim modificarea perioadei întocmire a raportului de evaluare a clădirilor deținute de persoanele juridice, în vederea stabilirii impozitului, de la  3 ani la 5 ani; introducerea posibilității de plată a taxei pe clădiri/teren în cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la o perioadă mai mare de un an, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, față de plata lunară din reglementarea veche; sau obligația de declarare a mijloacelor de transport în termen de 30 de zile, termen care în prezent se calculează de la data întocmirii cărții de identitate; s-a introdus posibilitatea încheierii actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport și în formă electronică și semna cu semnătură electronică. De asemenea, sunt prevăzute o serie de modificări și în ceea ce privește regimul scutirilor de la plata impozitelor, precum și noutatea în ceea ce privește stabilirea impozitului pentru clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, respectiv eliminarea condiției privind neînregistrarea cheltuielilor cu utilitățile în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică.

A consemnat Dragoș Sîrghie

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments