AcasăIndustrieGUVERNUL TREBUIE SĂ DECIDĂ VIITORUL INDUSTRIEI MARE CONSUMATOARE DE ENERGIE DIN ROMÂNIA

GUVERNUL TREBUIE SĂ DECIDĂ VIITORUL INDUSTRIEI MARE CONSUMATOARE DE ENERGIE DIN ROMÂNIA

Pe factura de energie electrică fiecare cetățean al României poate vedea doua taxe care au apărut în ultimii câțiva ani și anume: taxa pentru certificatele verzi și taxa de cogenerare. Probabil că mulți dintre români nu au studiat cu atenție cum au evoluat aceste taxe de la an la an, însă ele au crescut considerabil, așa cum se va prezenta în cele ce urmează. Dacă pentru consumul casnic mic impactul creșterii este suportabil, pentru marii consumatori industriali de energie, aceste două taxe înghit practic bruma de profit care se mai putea obține pe timp de criză, trecându-i în pierdere și împingându-i spre faliment.

energie int 6571333Certificatele verzi sunt modalitatea pe care a ales-o România să sprijine producția de energie regenerabilă. Fiecare tip de tehnologie primește un număr de certificate verzi stabilit prin lege. Pentru capacitățile de producție puse în funcțiune până la sfârșitul lui 2013 numărul de certificate verzi a fost de:

– 3 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW 

– 2 certificate verzi, până în anul 2017 și 1 certificat verde, începând cu anul 2018, pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;

– 6 certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din energie solară. 

Conform legii, valoarea de tranzacționare a certificatelor se încadrează între 27 si 55 Euro/certificat, valoare indexată anual cu indicele de inflație stabilit de Eurostat. Având în vedere că, până în prezent, a existat deficit de certificate verzi, acestea s-au tranzacționat la valori aproape de limita maximă.

Schema de sprijin se aplică cel puțin până în 2020. Un calcul simplu arată că un producător de energie regenerabilă din energie solară, care și-a pus în funcțiune capacitatea de producție în 2012, va primi până după 2020 suma de 330 Euro/MWh (aprox. 1450 lei/MWhla cursul actual de schimb) numai pentru certificatele verzi aferente, neluând în considerare și suma pe care o primește pentru vânzarea energiei pe piață. Comparați această valoare cu suma de aprox. 50 Euro/MWh cu care se vinde energia pe piața liberă și vă veți convinge de  generozitatea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă implementată în România.

România are cea mai generoasă schemă pentru energia regenerabilă din toate țările  UE. Conform unui studiul efectuat de PriceWaterhouseCoopers (PwC), intensitatea sprijinului pentru energia eoliană era în martie 2013 de 224% față de 100% media europeană, iar pentru energia fotovoltaică intensitatea sprijinului este de 657% față de media europeană de 269%.

La aceste cifre s-a ajuns pentru că implementarea schemei de suport pentru energia regenerabilă s-a făcut în România fără efectuarea unui studiu de impact asupra prețului energiei și asupra industriei. Practic marii consumatori industriali și populația subvenționează un mic sector privat, care are profit garantat.

Toate țările europene, cu excepția României, și-au exceptat industria energo-intensivă de la plata taxei pentru energia regenerabilă taxa RES). Conform datelor de la pagina 164 din studiul dat publicității de Comisia Europeană pe 6 noiembrie 2013 disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=7054&lang=en&tpa_id=0&displayType=news&nl_id=1033 schemele de sprijin pentru energia regenerabilă din celelalte țări UE includ mecanisme de exceptare a marilor consumatori. De exemplu (datele de mai jos sunt pentru 2012):

 1. În Italia, taxa RES pentru consumatorii industriali se situează între 21 și 42 Euro/MWh. Pentru primii 4GWh, consum lunar, taxa ce trebuie plătită este 42 Euro/MWh; pentru următorii 8 GWh taxa scade la 21 Euro/MWh. După depășirea pragului de 12 GWh orice consum adițional este exceptat de la plata acestei taxe.

2. În Franța, taxa este de 10,5 Euro/MWh, dar costul total este plafonat. Un singur site industrial nu plătește mai mult de 559.350 Euro indiferent de consum. În plus suma plătită de firme pentru energia regenerabilă nu poate depăși 0,5% din valoarea adăugată anuală. 

3. În Grecia, taxa este de 1,78 Euro/MWh. Ca și în Franța, costul total este plafonat la 1 milion Euro pe uzină. 

4. În Germania, pentru primul GWh prețul este de 35,9 Euro/MWh. Pentru următorii 9 GWh taxa scade la 10% adică 3,59 Euro/MWh. După aceea scade la 1% pentru următorii 90 GWh. Pentru orice consum peste 100 GWh taxa este fixată la 0,5 Euro/MWh.

5. În Slovacia industriile energo intensive primesc un discount de 95% din taxa de 15,07 Euro/MWh, adică plătesc numai 0,75 Euro/MWh.

Tabelul de mai jos sumarizează cât a plătit în diferite țări UE un consumator industrial care consumă 2,5 TWh pentru energia regenerabilă, comparativ cu România (tabelul 39 pag. 165 din studiul menționat mai sus, date pentru 2012).

tabel articol energie 111Deci companiile mari consumatoare de energie din România plătesc cu un ordin de mărime mai mult decât firmele similare din celelalte țări.  Pentru companiile energo intensive din Europa, taxa pentru energia regenerabilă nu s-a schimbat de la an la an.

 În România, din 2010 până în 2012, a crescut de 7,46 ori, iar în 2013 a mai crescut cu 66% față de 2012!  România are și una dintre cele mai generoase scheme și pentru cogenerare, așa cum se poate vedea și în tabelul de mai jos, preluat din studiul PwC ,din iunie 2013, fiind a doua după Danemarca:

tabel articol energie 222Diferența dintre România și Danemarca o constituie faptul că în Danemarca sprijinul se oferă numai instalațiilor ce folosesc combustibili din surse regenerabile (biogaz și biomasă), pe când în România bonusul contribuie mai mult la acoperirea ineficiențelor  existente la nivelul producătorilor în cogenerare și mai puțin la stimularea investițiilor noi. Acest lucru este dovedit și prin faptul că din 2011 până în 2013 valoarea taxei de cogenerare a crescut cu 25%, în vreme ce capacitatea netă de cogenerare de înaltă eficiență a crescut doar cu aproximativ 1%.

Țările UE și-au scutit marii  consumatori de energie și de la plata acestei taxe.

Din analiza  efectuată de PwC asupra a 14 companii, reprezentând unii dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din România, ce activează în industriile de prelucrare a metalelor, produse chimice, petrol si gaze, și fabricarea de minerale, reiese că aceste companii au contribuit în 2011 cu aproximativ 5,8% la PIB-ul României (atunci când se iau în considerare efectele economice directe, indirecte și induse).

Mai mult decât atât, aceste companii au contribuit direct, cu peste 0,93 miliarde de EUR la bugetele de stat și locale (fără TVA) în 2011 din impozitul pe venit, impozitul pe proprietate, accize, drepturi de autor, adică 5% din veniturile statului din aceste categorii de impozite.

Aceleași companii joacă un rol important în crearea de locuri de muncă, cu un impact semnificativ: 61.500 de angajați si 57 de milioane de EUR din TVA colectate de pe consumul lor.

Suplimentar față de locurile de muncă directe create de companiile analizate, s-a estimat că 86150 locuri de muncă sunt create pe orizontală. Pierderea acestor locuri de muncă ar duce la creșterea cu cel puțin 1% a ratei șomajului la nivel de țară.

Economiile la bugetul de stat în ceea ce privește neplata indemnizației de șomaj ca urmare a creării locurilor de muncă de către companiile analizate s-au ridicat la aprox. 400 mil. RON în 2011. Această valoare reprezintă,de exemplu,18% din plățile efectuate pentru șomaj în 2011 la bugetul de stat.

Autoritățile române sunt direct responsabile în acest moment de viitorul industriei mare  consumatoare de energie din România

Pentru un consum de 2,5 TWh pe an trebuie plătită în 2013 în România o taxă pentru certificatele verzi de aprox. 27.750.000 Euro și o taxă de cogenerare de aprox. 13.125.000 Euro adică un total de aprox. 40.875.000 Euro de peste 10 ori mai mult decât plătește o firmă cu același consum în oricare altă țară a UE.

În data de 18.12.2013, Comisia Europeană a publicat pe site-ul propriu (adresa: http://ec.europa.eu/competition/consultations/2013_state_aid_environment/index_en.html) normele metodolo-gice pentru ajutorul de stat pentru mediu și energie care prevăd posibilitatea ca statele membre să ofere exceptări de la plata taxei pentru energia regenerabilă de 85% până la 31.12.2017, respectiv 80% după acea dată.  Singura condiție: sa se facă in mod transparent.

Este acum o certitudine, conform paragrafului 184, art. 5.7 din aceste norme că si Comisia Europeană face eforturi pentru a păstra competitivitatea industriei si recomanda sprijinirea sectoarelor unde costul creste cu cel puțin 5% datorita taxelor de sprijinire a energiei din surse regenerabile.

Totodată Comisia Europeană și-a propus ca ponderea în PIB-ul UE al industriei să ajungă la 20% până în 2020, față de 15% cât s-a înregistrat în 2012.

balanta industrie certificateSe tot vorbește în ultima vreme de reindustrializarea României și în acest sens Ministerul Economiei a pregătit strategia națională pentru competitivitate pentru perioada 2014-2020. Se pierde însă din vedere esențialul: mai întâi autoritățile române ar trebui să facă toate eforturile pentru sprijinirea competitivității industriei actuale, înainte să înceapă să facă planuri pentru viitor.

Din păcate autoritățile române nu par să înțeleagă că fără industrie România va rămâne codașa Uniunii Europene devenind o piață de desfacere pentru țările mai dezvoltate din UE care au luat de multă vreme măsuri de protejate a propriilor industrii. Pierderea a ceea ce a mai rămas din industria prelucrătoare, decimată din diferite motive în ultimii 20 de ani, va duce la adâncirea sărăciei în care se află țara noastră.

Deși OUG 57/2013 în care se prevede posibilitatea ca ANRE să pregătească un mecanism de exceptare pentru marii consumatori industriali de la plata certificatelor verzi a fost publicată în Monitorul Oficial încă din iunie 2013, autoritățile române nu au reușit nici până în prezent sa aplice acest mecanism.

Condițiile externe sunt, în acest moment, factorul determinant care afectează competitivitatea industriei mare consumatoare de energie din România. Viitorul acesteia nu mai depinde de performanța managementului acestor firme, ci de decizia autorităților de a implementa sau nu un mecanism de exceptare.

Dacă România nu va urma exemplul celorlalte țări din UE, va pierde marii consumatori de energie forțați să își închidă porțile pentru că nu pot să susțină cele doua taxe pentru energia regenerabilă și cogenerare.

Oare autoritățile române doresc creșterea numărului de șomeri, scăderea încasărilor la bugetul statului și creșterea indemnizațiilor de șomaj care vor trebui plătite?

O țară puternică este cea care are industrie puternică

Cancelarul german, Angela Merkel, și-a exprimat în nenumărate rânduri sprijinul pentru industria din Germania și a luat masurile de reducere a impactului „ecotaxelor” pentru marii consumatori de energie electrică, astfel că pentru orice consum peste 100 GWh taxa este fixată la 0,5 Euro/MWh, față de cele din România de minim 15 Euro/ Mwh!!

Oare clasa politică românească este capabilă să nască o Angela Merkel a României?

LINIA ÎNTÂI ȘI ZIARUL DE OLT

- Advertisment -

Most Popular