În curând, la Editura ,,Arena Artelor”, din Slatina, va apărea un studiu privind opera lui Marin Preda, intitulat ,,Imagini ale stabilității și degradării satului românesc”, semnat de drd. Anca Florea, cu o prefață semnată de Dumitru Sârghie.
«PRECUVÂNTARE
Această carte este o rază de lumină focalizată, cu minuțiozitate și bunăvoire, asupra operei unuia dintre cei mai mari prozatori români: Marin Preda! Autoarea, Anca Florea, s-a aplecat, cu atenția mărită și cu instrucția intelectuală necesară, asupra operei lui Marin Preda, acolo unde mustește încă universul rural românesc dinainte, dar și imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Din opera reprezentativă a lui Preda, se desprind învățături ce țin de rolul societății rurale, în special, de corelațiile sociale, iar, în cazul lui Niculae Moromete, personaj de referință din romanul „Moromeții”, precum în „Personalismul energetic” (fabulosul studiu al lui Constantin Rădulescu-Motru), de secretul eului în formarea personalității umane.
Cu bisturiul ascuțit al minții sale, în prezent doctorand al Universității din Craiova, Anca Florea intră în realismul magic, dar și în câmpul metafizic și misterios al logosului moromețian, extrăgând de aici o multitudine de atitudini, de taine, ce adăpostesc, în universul lor, misterul vieții și spiritul plenar al țăranului român autentic și nu al „țăranului” de astăzi, din muzeele noastre, care, deși încălțat cu opinci de epocă și îmbrăcat în costum popular, are „stele”, pe umăr, sub cămașa-i națională, cusută cu arnici în trei culori.
Procesul de colectivizare, farsa acestuia, care a contribuit vârtos la declinul satului românesc, declin care ia, astăzi, forme apocaliptice, magistrala scenă a tăierii salcâmului de către Ilie Moromete, toate acestea, ne spune, Anca Florea, ne arată începutul unui sfârșit de lume, care anulează suflul etnic, cosmic, naționalist și pur patriotic al țăranului de odinioară, lăsând loc năvalnicei ofensive a internaționalismului proletar, care ne-a îndepărtat de rostul românesc, de aceea „naționalizare a idealurilor românești”, cum ar spune marele cărturar Constantin Rădulescu-Motru.
Ce rămâne din măreața operă a lui Marin Preda ne spune tot Anca FLOREA: „În urmă, rămâne statueta de lut a lui Moromete, veghind acest topos, semnificativ pentru iluzia de libertate pe care o dă unor oameni mândri că pot să-și exprime opiniile și că pot participa la spectacolul lumii, descoperind adevărul.”
Dumitru Sârghie – Editura „Arena Artelor”»
