O similitudine a decăderii a bântuit cel două mari formațiuni politice, PNL și PSD, în această imbecilă campanie electorală care, slavă Domnului, se apropie de sfârșit. La Olt, am văzut candidați liberali care regretau „epoca de aur” a lui Ceaușescu și primari pesediști, aflați de 30 de ani în fruntea bucatelor, speriați la gândul că cineva le va lua locul…Unul dintre aceștia plângea la propriu, spunând că regretă faptul că nu poate să termine ceea ce a început în urmă cu 30 de ani. Vă spun eu. N-a început nimic, a „terminat” totul, înainte de a începe ceva!
Am văzut și candidați, ca niște viermi de mătase, cu spiritul închis în propria gogoașă și cu morala în cloroform, mizând doar pe forța partidului, mizând pe „cele ce mâine vor râde la soare” și rămânând impasibili la strigătul disperărilor celor pe care vrea să-i păstorească încă patru ani…
Exceptând unele candidaturi, cu oameni mai vechi sau mai noi, dar vrednici și reprezentativi, aș spune mult mai reprezentativi decât șefii lor politici de la județ (treanca fleanca-mere acre), putem spune că, la aceste alegeri locale, în Olt, s-au prezentat la vot cele mai proaste garnituri de candidați, atât în mediul rural, cât și în cel urban, politica românească arătându-și, în continuare, gradul de degenerescență, mahalagism, incultură și fățărnicie. Am cunoscut și tineri excepționali, cu o pregătire morală și intelectuală demnă de secolul în care trăim, însă, vă spun de pe acum: dacă aceștia vor pierde alegerile, fie și „la mustață”, vor fi înlăturați ca niște gunoaie de comandamentele lor politice de la județ sau de la centru.
Cei mai mulți candidați, care vor să-și împrospăteze mandatele la primărie, au mințit dimineața, au mințit la prânz și apoi au mințit seara târziu, pregătindu-se să mintă, începând de luni dimineața, după numărarea voturilor și aflarea rezultatelor, încă patru ani, în același ritm: dimineață, la prânz și, apoi, tocmai seara târziu… Nu vor putea arăta niciodată vreo realizare semnificativă, în afara unor asfaltări de mântuială, care se vor sfărâma la prima apăsare a tocului pantofilor (am văzut scena asta hilară, pe un post de televiziune, în care „eroul” era un primar rural din Olt), ori poate vreo construcție, fără nicio utilitate, făcută cu o firmă de casă.
Toate bravurile multor dintre cei care (re)candidează sunt doar în mintea lor sau pe hârtie. Am și văzut într-o imagine pe Facebook un primar de oraș care s-a rățoit la o doamnă ce a îndrăznit să-i spună că nu și-a respectat promisiunile…Mai era un pic și o lua la bătaie… zevzecul îmbuibat și incult.
Dragi prieteni… O împovărătoare coroană a umilinței se va reașeza, de luni încolo, pe frunțile noastre, ale celor „mulți și proști”. Asistăm uluiți, prostiți, anchilozați la propria noastră decădere. Votăm prost, ca și cum luciditatea ar fi o povară pentru noi. Respirăm, din ce în ce mai anevoios, și noi, dar și copiii noștri, cu masca pe figură, supunându-ne spășiți acestui infern și rămânând împachetați în umilință…
Dumitru Sârghie