Întreaga industrie și civilizație s-au bazat pe energia furnizată de petrol. Rezervele de țiței au dus însă și la conflicte internaționale, iar utilizarea lui a cauzat și daune mediului înconjurător.
Țițeiul, gazele naturale și cărbunii sunt considerați combustibili fosili, formându-se în trecutul geologic al planetei noastre din organisme vii.
Sub impactul dezvoltării economice au fost poluate, mai mult sau mai puțin grav, solul, apa și aerul, au dispărut sau sunt pe cale de dispariție multe specii de plante și animale, iar omul este confruntat la rândul lui cu diverse maladii cauzate de poluare.
Poluarea aerului este cauzată, în proporție de 50%, de dioxidul de carbon. S-a calculat că, în linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Crescând concentrația de CO2, în condițiile în care ceilalți factori, care contribuie la producerea efectului de seră nu se schimbă, în anul 2050 supraîncălzirea va afecta grav planeta.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice, care s-a menținut timp de milioane de ani, este amenințat acum de activitățile umane. În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după intensificarea circulației rutiere. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități mari de metan și oxizi de azot în atmosferă, completând gazele nocive.
Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au fost întreprinse acțiuni de înlocuire a combustibililor fosili cu alte surse de energie bazate pe utilizarea resurselor regenerabile și nepoluante : eoliană, solară, geotermală, mareomotrică, biomasă. Dotarea marilor obiective industriale, a exploatărilor miniere cu dispozitive care epurează și neutralizează substanțele poluante, amplasarea noilor obiective industriale în afara zonelor de locuit,
controlul tehnic al vehiculelor cu analizatoare de gaze, plantarea unor perdele vegetale de protecție în jurul zonelor industriale răspunzătoare de poluarea aerului atmosferic etc. sunt măsuri luate de majoritatea statelor.
Teoretic, obiectivele politicii de mediu din România sunt create pentru a garanta o viață sănătoasă populației și mediului, să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă și să armonizeze legislația națională privind protecția mediului cu cea a Uniunii Europene. Problema este punerea în practică a acestora…
Prof. Dr. Ștefania Marineanu
