Impresie generală asupra revistei „Bilete de Papagal”, Serie nouă, Nr. 6–7/2025

Revista „Bilete de Papagal”, Serie nouă, Anul III, Nr. 6–7/2025, este o apariție culturală trimestrială inițiată în spiritul revistei originare fondate de Tudor Arghezi în 1928. Actuala ediție este coordonată de Dumitru Sîrghie, având un colegiu de redacție format din personalități diverse ale vieții culturale contemporane, între care se numără și subsemnatul.

Revista „Bilete de Papagal” (Serie nouă), numărul dublu 6–7/2025, se prezintă ca o revistă de cultură literară cu vocație memorială, critică și satirică, rămânând fidelă spiritului fondatorului Tudor Arghezi, dar într-o formă adaptată epocii actuale.

Revista cultivă o atitudine critică lucidă, ironică și neconcesivă față de impostura culturală, manipularea mediatică, derapajele sociale și abuzurile de limbaj – exact linia pe care Arghezi a instituit-o în anii interbelici. Textul-republicare „Mi-e greață” de Arghezi (1929) funcționează ca ax tematic, reflectând și justificând tonul general al revistei: pamflet, sarcasm, dar cu miez moral și literar. Revista este plurală în conținut și echilibrată între memorie și prezent: Texte memoriale și evocatoare (Arghezi, Vizirescu, G. Călinescu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa); Eseuri critice și literare (Breban, Sorescu, Arghezi, traducători, poeți ai exilului); Polemici culturale și satire mediatice (Magda Ursache, Claudiu Conțevici); Poezie contemporană – cu autori variind de la nume consacrate la voci emergente.

Autorii sunt heterogeni ca experiență și stil: de la scriitori consacrați (Mihaela Albu, Lucian Chișu, Paul Aretzu, Dodo Niță), la tineri autori și colaboratori ai filialei Arghezi din Craiova.

Textele sunt bine redactate, cu referințe culturale solide, iar pamfletul și umorul au relief stilistic, evitând derizoriul. Revista respiră o nostalgie activă pentru o Românie literară profundă, critică față de mediocritate și degenerescența discursului public. Se opune nu doar analfabetismului funcțional, ci și decadenței morale și culturale. Pamfletele sunt așezate în literatură, nu în can-can: umorul este cult, nu vulgar; ironia este de esență morală, nu doar ludică. Prin acest număr, revista valorifică trecutul cultural interbelic, fără a cădea în muzeificare. Refuză festivismul și cultivă o demnitate culturală care lipsește adesea din peisajul editorial actual.

„Bilete de Papagal” – Serie nouă, nr. 6–7/2025, este o publicație cu coloană vertebrală, în care se regăsesc polemica elegantă, critica autentică, recuperarea memoriei și vocația scrisului cu rost. Este o revistă vie, incomodă și necesară – și poate cea mai demnă continuatoare a spiritului arghezian în peisajul editorial românesc post-2020.

 Trecere în revistă – pagină cu pagină, autor cu autor: Date editoriale și dedicație (coperta interioară)

 Editorial: Revista se publică sub egida filialei „Tudor Arghezi” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, având ca director pe Dumitru Sîrghie.

• Coperta I este dedicată Mihaelei Albu, cu un panegiric elogios privind activitatea sa de promotoare a literaturii române din exil.

Text de Tudor Arghezi (republicare din arhiva originală)

• Pamfletul „Mi-e greață” (publicat inițial în 1929) denunță cu ironie și indignare corupția morală a presei din epocă. Este un text-manifest al spiritului critic arghezian.

• Precuvântare: Dumitru Sîrghie introduce un studiu despre frații Pan. M. Vizirescu și Smarand Vizirescu, colaboratori ai revistei în perioada interbelică.

Eseu critic-literar

• Studiu extins asupra schiței „Scrisoare din Scorbură” de Pan. M. Vizirescu (1936), analizată ca text programatic și satiric asupra provinciei românești interbelice.
• Textul este urmat de o comparație cu nota literară „Slatina” de Smarand Vizirescu (1937).
• Se face un portret al lui Arghezi ca mentor și ctitor al spiritului critic modern românesc.

Eseu memorial Christian W. Schenk

• Titlul: „Bilete de Papagal – o renaștere cu memorie și demnitate”.
• Autorul rememorează legătura sa personală cu Tudor Arghezi, sub îndrumarea căruia s-a format poetic între 1959 și 1965. Se reafirmă vocația revistei ca spațiu de libertate critică.

Eseu biografic și literar Lucian Chișu

• Tema: Ultima cronică literară a lui G. Călinescu despre debutul lui Marin Sorescu în revista „Contemporanul” (1964).
• Textul reconstruiește episodul „înobilării lirice” a lui Sorescu de către criticul Călinescu.
• Comentariu asupra felului în care aprecierile lui G. Călinescu au fost, implicit, confirmate ulterior de interpreți străini.

Recenzie literară Paul Aretzu

• Eseu intitulat „A doua lectură” despre romanul „Animale bolnave” de Nicolae Breban.
• Analiză stilistică, tematică și ideatică a romanului, cu accente filosofice (Nietzsche, Dostoievski), psihologice și narative.

Pamflet cultural Magda Ursache

• Titlul: „Umor en miettes”
• Ironizare acidă a limbajului jurnalistic contemporan, al inculturii mediatice și al degradării limbii române. Se face referire la exprimări vulgare, dezacorduri, anglicisme și „moderatoarele” TV cu exces de opinii și deficit de competență.

Revista menține tonul ironic, pamfletar, dar profund literar și cultural, în tradiția fondatorului Tudor Arghezi. Îmbină texte vechi republicate cu contribuții actuale, într-un melanj viu de critică, memorie și atitudine.

George Băicoianu

• Eseu: „Revista Bilete de Papagal – o busolă a valorilor literare și artistice”
• Apologie stilistică despre importanța revistei în peisajul cultural românesc contemporan.

Iulia Dragomir și Călin Dengel

• Proză: „Paraxeno” – o povestire în tandem cu elemente fantastice și introspective.

Ana Dobre

• Eseu biografic: „O scriitoare uitată?”
• Recuperare critică a unei figuri feminine literare marginalizate.

Petronela Apopei

• Meditație lirică: „Iubitul Poeziei”, despre vocația poetică și suferință.

Petru Ababii

• Portret literar: „Un destin numit poezie. Iosefina Schirger”
• Profil al unei poete din diaspora.

Elena Sîrghie

• Istorie recentă: „Stalin e cu ochii pe noi…”
• Analiză a efectelor stalinismului în România interbelică și postbelică.

Adrian Cioroianu

• Eseu geopolitic: „Destrămarea Iugoslaviei – o interpretare geopolitică”
• Analiză succintă, dar documentată, a cauzelor și efectelor destrămării Iugoslaviei.

Interviu

• Mircea Pospai în dialog cu Mitzura Arghezi:
• Titlu: „Tata spunea că el învață în fiecare zi” – reflecții despre Tudor Arghezi și moștenirea sa.

Diana Nedelcu

• Reportaj: „Oda bucuriei cu Aurora Speranța și Gabriela Boangiu”
• Dialog lirico-cultural între două figuri feminine.

Costin Enache

• Seria „Interviuri imposibile”, episod 1: „Gică Petrescu”, portret pamfletar și fictiv.

Mihaela Albu

• Jurnal literar – observații și reflecții despre cultura contemporană și marginalizarea valorilor.

Titus Vîjeu

• Biografie: „O viață de Oscar” – evocare a unui actor sau cineast celebru (nume nedefinit în fragment).

Tudor Nedelcea

• In memoriam: „Vrednic de veșnică pomenire Gheorghe Calciu-Dumitreasa”, incluzând reflecții personale și epistolare.

Cleopatra Lorințiu

• Eseu memorial: „File alese din Arhiva Gheorghe Tomozei”, inclusiv despre întâlnirile cu Arghezi.

Dodo Niță

• Articol: „Tudor Arghezi – Cartea cu jucării (secretele celei de-a treia ediții)”, analiză bibliografică.

Mircea Canțăr

• Portret cultural: „Constantin Lupeanu – Ambasador al Craiovei și Olteniei”

Carmen Theo Făgețeanu

• Traduceri și eseu despre „Italienistul Mircea H. Popescu”

Cristi Nedelcu

• Recenzie teatrală: „Păsări de nisip”

Maria Ionică

• Articol cultural: „Eveniment teatral de excepție la Slatina”

George Coandă

• Eseu patriotico-literar: „Eminescu omagiat la Bezdead”

Claudiu Conțevici

• Poem-pamflet: „Poetul care se visa Führer” – satiră asupra cultului personalității.

Florilegiu liric

• Poezie:
• Ion Andreiță, Cristian Gabriel Moraru, Silvia Giurgiu Pătrăchioiu,
• Marian Raicu, Mihaela Albu, Nicolae Dragoș,
• Vilia Banța, George Băicoianu, Carmen Cârje,
• Cătălina Orșivschi, Corina Dașoveanu, Laurențiu Drăgușin,
• Adrian Păpăruz, Dumitru Tuhuț

Dr. Christian W. Schenk Kastanienstr. 16 56154 Boppard