Majoritatea zonelor rurale din România se confruntă cu un fenomen îngrijorător, asupra căruia nu s-a aplecat nicio guvernare, de la Revoluție încoace: scăderea drastică a natalității și, în consecință, depopularea masivă a satului românesc!
Nici comunele din Olt nu sunt scutite de acest trist și sfâșietor fenomen, care are efecte sociale catastrofale, legate de educația școlară, de vigoarea națiunii, de nelucrarea pământurilor, de prăbușirea materială și spirituală a satului românesc, de plecarea masivă, atâta câți au mai rămas, a tinerilor din mediul rural în țările civilizate, ca să șteargă Occidentul la cur și să presteze cele mai umile munci, prin străinătățuri.
Și primarul comunei Dobroteasa, Ion Crăciunescu, este îngrijorat de acest blestem căzut pe obrazul României, domnia-sa exprimându-se franc în acest sens.
O CASĂ LOCUITĂ, DOUĂ NELOCUITE ȘI… TOT AȘA!
„Natalitatea a scăzut total. Sunt primar din 1996. În 1996, am luat comuna undeva aproape la 3000 de locuitori (2800-2900 de locuitori, nu mai rețin exact), iar acum mai suntem 1595. Dacă mergi prin comună, găsești o casă locuită, două nelocuite și tot așa. Avem un sat unde, când eu eram copil, reușeam să facem două echipe de fotbal… Iar acum mai sunt 3-4 case locuite. Restul e pustiu…”
TREBUIE GĂSITĂ O SOLUȚIE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC!
D-l primar are o părere proastă și despre sistemul de învățământ din România ca și despre defecțiunile majore din sistemul administrativ.
Părerea mea este că sistemul de învățământ nu e organizat bine. Cu acest navetism… Și la noi sunt profesori care fac naveta, dar nu toți. Eu, ca profesor, dacă am ore și la Dobroteasa, și la Vulturești, și la Sâmburești, și la Leleasca, nu mai sunt profesor, pe mine nu mă mai interesează de nimeni, nici de Dobroteasa, nici de Vulturești, nici de Sâmburești, nici de Leleasca. Mă interesează să trec, să zic bună ziua și… pa. Eu îmi fac treaba, în fugă, și la revedere.
Nenorocirea mare este că, în scurt timp, multe comune vor rămâne fără școli, pentru că va veni vremea când se vor face clase la simultan. Și atunci, eu și dvs., cât de săraci am fi sau cât de proști am fi, ne luăm copiii și îi ducem la Drăgășani, că e aproape. Trebuie găsită o soluție pentru învățământul românesc.
La fel, trebuie găsită o soluție și pentru comune. Nu poți să ții o comună cu 900 de locuitori și cu 12-13 angajați. Păi, la o comună de 1000-1200 de locuitori, bagi primar, viceprimar și mai bagi și un administrator. Legea 215 spune că primarul e administratorul UAT-ului. Dacă mai bagi un administrator, primarul ce mai face? Atunci primarul trebuie să fie onorific.
TRECI ȘI TU O DATĂ PE LUNĂ PE LA CASIER ȘI DĂ-I 10 LEI, CA LA MILOG!
Ion Crăciunescu ne-a vorbit și despre situația ajutorului social (Legea 416) la care sunt înscriși, în special, oamenii bolnavi, cei care au nevoie de asigurarea de sănătate. Bugetul comunei este „înviorat” de taxele și impozitele care vin de la fostul IAS Sâmburești, divizat acum în mai multe companii cu capital străin, printre care fostul Vinarte, care acum se numește Bachus.
„Cu impozitele și taxele de la popor e foarte greu!”, ne spune cu amărăciune d-l primar. „Sunt foarte mulți oameni care n-ai ce să iei de pe ei. Mă și mir, câteodată, cu ce își plătesc, unii dintre aceștia, băutura și tutunul, căci pentru impozite și taxe n-au niciodată bani. N-au nici locuri de muncă, e așa o mare disperare pe aici. Eu le mai spun, din când în când: Bă, dacă n-ai, n-ai, dar, când faci rost, treci și tu o dată pe lună pe la casier și dă-i 10 lei, ca la milog. Pentru că, dacă rămâi câțiva ani în urmă, nu-ți mai poți plăti datoriile niciodată.”
VREM SĂ FACEM UN SERVICIU PENTRU EVIDENȚA POPULAȚIEI
Cât despre investițiile care mai pot fi făcute în acest context, primarul Crăciunescu este foarte sintetic:
„Voi demara un proiect pentru o unitate sanitară, unde să se facă și o ambulanță. O reabilitare și modernizare a Școlii Generale. Vrem să facem un serviciu pentru Evidența Populației, pentru această zonă de nord, ca oamenii să nu mai bată drumul la Slatina și să stea la cozi.”
TRADIȚIILE CULTURALE – ÎN IMPAS!
În trecut, comuna Dobroteasa avea o bogată activitate culturală în domeniul folclorului, a tradițiilor perpetuate din moși-strămoși. Cu chiu cu vai, astăzi, mai funcționează o formație de dansuri intitulată „Junii Dobrotesei”. O formație mixtă în care mai sunt doar șase băieți și mai multe fete. Ion Crăciunescu face eforturi administrative, ca să mențină vii aceste tradiții culturale care, în Olt, ca și peste tot în țară, sunt în impas.
Dumitru Sârghie
