În lumina posibilei și apropiatei modificări a denumirii județului Olt, se poate reflecta din subiectul care a tulburat o parte dintre olteni firul reformelor pe care țara l-a suferit până acum.
Istoria României nu se repetă doar ca structură a statului, dar și ca mentalitate a poporului și a politicienilor. O dovadă a acestui fapt este schimbarea cu numele a structurii și a mentalității.
Dictatura care a caracterizat țara înainte de revoluția anului 1989 nu a dispărut, ci ea a căpătat o altă formă, comunismul nemilos din trecut transformându-se în democrația falsă de astăzi.
Revoluțiile care au presărat istoria țării noastre au făcut modificări privind anumite legi și reguli de trai, dar nu au modificat cu nimic decât la suprafață, unul dintre exemple fiind rezultatele de după modificări privind importuri și exporturi, care au fost aceleași până la urmă. Fie că avea datorii sau nu față de alte țări, poporul a suferit aproape în egală măsură.
Modificările făcute în diverse timpuri, precum unirea țărilor române, schimbarea comunismului cu democrația, nu au adus un bine absolut, fiecare neplăcere suferită de popor capătă un nou val, în perioada de după inițierea modificării. Dictatura de dinainte de revoluție a continuat nevăzută, căpătând proporții subtile, terenul confruntării dintre popor și corupția clasei politice fiind unul nou.
Decepția poporului român a avut efect ca urmare a încrederii majorității în promisiuni, minoritatea care înțelegea că poporul trebuia unit împotriva dictaturii neavând puterea de a iniția o reformă în acest sens. Dovadă a acestui fapt este chiar lovitura de stat care a avut loc în anul 1989, când nu poporul, ci invazia unor forțe din afară au ajutat la eliminarea dictatorului comunist.
Mareșalul Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu au fost uciși din cauza unor greșeli pe care le-au făcut cu sau fără intenție, în scopul îndreptării statutului țării. Pentru ei, scopul a scuzat mijloacele, dar implicațiile care au avut loc în aceste procese au fost necruțătoare și de neiertat. Indiferent de eticheta pusă pe stat el a suportat aceleași consecințe dar, din cauze diferite, adică democrația a îmbrăcat hainele fostei dictaturi, rezultatul fiind faptul că țara a suportat aceleași consecințe.
Paralela dintre modificările din trecut, privind regimurile și nu conducătorii, președinții sau regii, și modificările din prezent, privind șefii de stat de după anul 1989, demonstrează că mentalitatea poporului a rămas aceeași după revoluție. Pentru popor, fiecare președinte de după revoluție a reprezentat mascota unui regim, firul interminabil al mentalității de alegere a unui șef de stat mai bun decât cel precedent, arătând stagnarea poporului într-o învechită reformă a mentalității.
Consider că uneori adevărul istoric este denaturat sistematic din rațiuni politice.
Mihai Robert BARBU
