Istorie literară • George Poboran și revista „Arhivele Olteniei“

Biografia și bibliografia istoricului, dascălului, publicistului și cărturarului George Poboran (1868-1925) se cuvin a fi cercetate, cu rigoare, spre a stabili și completa itinerarul creator al unui intelectual, autentic, care a consacrat un timp apreciabil lecturilor și investigațiilor privind istoria orașului Slatina și împrejurimilor.

Excelent institutor, director de școală și revizor școlar al județului Olt, George Poboran a iubit, ca puțini alții, oamenii și locurile în care s-a făurit, în timp, istoria.

S-a deplasat, singur sau însoțit de specialiști din București și Craiova, în acele toposuri spre a descifra și clarifica unele necunoscute din inscripții de biserici și mănăstiri, de pe pietre tombale sau din unele documente din arhivele locale și personale.

Memorabile, în acest sens, sunt călătoriile de studii ale lui I.C. Filitti, un bun cunoscător al istoriei Olteniei. Epistolele lui George Poboran către eruditul istoric și cărturar sunt edificatoare.

Remarcăm, de asemenea, prezența lui George Poboran în paginile excepționalei reviste Arhivele Olteniei, condusă cu pasiune și devotament de profesorul Const. D. Fortunescu.

În această prestigioasă publicație, cărturarul din Slatina a publicat următoarele contribuții: Cumanii – Comani, 2, nr. 5, ianuarie – februarie 1923, p. 17–21; Ceva despre familia Argetoianu și reparațiile bisericii Sf[ântul] Dumitru din Craiova, 2, nr. 8, iulie-august 1923, p. 323-327; Carte domnească găsită la moșnenii din Bârsești-Olt, 2, nr. 9, septembrie-octombrie 1923, p. 383-384. [Mihnea Vodă dă slugii sale, Armag Banul, moșia de la Lumași] și Contribuție la lista banilor și caimacanilor Craiovei, 3, nr. 15, septembrie – octombrie 1924, p. 437–438.

La aceste colaborări se mai adaugă o recenzie a lui Const. D. Fortunescu la cartea lui George Poboran ~ Istoria orașului Slatina¹. Ediția a doua, 2, nr. 5, ianuarie – februarie 1923, p. 71–72, precum și un necrotext ~ pentru pomenire, 4, nr. 21-22, septembrie–decembrie 1925, p. 508, în care se consemnează decesul lui George Poboran, ce aparține directorului revistei.

Aceste două însemnări privitoare la activitatea istoricului George Poboran le transcriu, în extenso, spre a constata modul cum erau receptați și apreciați, cândva, intelectualii acestui popor romanic, așa de urgisit de istorie.

*

Istoria orașului Slatina de G. Poboran, directorul școlii de băieți „Ionașcu“ din Slatina, este o lucrare mai veche – din 1908, Slatina – ce autorul a binevoit a ne adresa, și pe care cu plăcere o înregistrăm în această rubrică.

Din capitalele județelor Olteniei, numai trei până acum și-au găsit cercetători care să le facă monografia: Craiova cu lucrarea avocatului August Pessiacov, Schițe din istoria Craiovei (Craiova, 1902) (afară de acea anterioară a lui Hașdeu), – Târgu-Jiu, cu Încercări asupra istoriei Târgu-Jiului (Târgu-Jiu, 1899 ) a neuitatului muncitor harnic și priceput ce a fost Ștefulescu institutorul, și în sfârșit lucrarea de față a d[omnu]lui Poboran. Autorul, cu multă sârguință a adunat un material extrem de bogat, pentru a înfățișa orașul său în trecut și în prezent, pe baza documentelor, lecturilor și informațiunilor orale ce a putut afla. Se înțelege că unele din aceste date și afirmațiuni ar mai avea nevoie de a fi revizuite astăzi, dar aceasta nu micșorează întru nimic valoarea operei d[omnu]lui Poboran. D[omnia]sa face istoricul orașului, îi descrie așezarea, poziția și clima, cum și împrejurimile, apoi ne înfățișează viața sa proprie, din punct de vedere istoric, administrativ, economic și cultural, urmărește spița neamului câtorva familii boierești localnice (în care găsim unele ai căror urmași sunt azi stabiliți la Craiova), citează câteva personalități ale istoriei neamului, slătineni de origine (poetul Barbu Paris Momuleanu, pictorul Grimani și jurisconsultul Const Disescu) și sfârșește cu o „carte de aur“ a celor ce au făcut vreo danie orașului sau l-au înzestrat cu vreo instituție de folos obștesc.

*

În Slatina a trăit și a murit luna trecută un slujitor umil și meritos al școlii, dascălul Gheorghe Poboran, fost revizor școlar al județului Olt și director al școlii primare de băieți „Ionașcu“. Vreme de 33 de ani, Poboran a servit învățământul, pe care l-a cinstit prin munca și probitatea sa. Acest institutor era și un cercetător al trecutului nostru, pe care îl studia cu mijloacele sale modeste. De la el ne-a rămas o „Monografie a orașului Slatina“, cum noi nu avem una despre capitala Olteniei. Poboran a fost și colaborator al revistei noastre.

Notă

1. Ediția a II-a. [Cu numeroase acte, documente și 82 ilustrații.] Slatina, Tipografia de Lux Costică Constantinescu & Fiu, 1908, 507 pagini, cu ilustrații.

Precizare

În articolul, Dumitru Caracostea și Dem. Theodorescu în inedite epistole, publicat săptămâna trecută, s-a strecurat o greșeală de cronologie.

Menționez că, în anul 1931, Nicolae Iorga împlinea șaizeci de ani de existență și nu jumătate de secol, cum s-a imprimat.

Ne cerem scuze public cititorilor noștri, așa de interesați de istoria factuală.

Nicolae Scurtu