Un intelectual autentic, care s-a identificat cu idealurile tinerilor săi discipoli din orașul Slatina, a fost profesorul, cercetătorul și istoricul George Poboran (n. 5 iulie 1868, Slatina, jud. Olt – m. 11 octombrie 1925, Slatina, jud. Olt), autor al unei interesante monografii a urbei sale natale.
A cercetat și studiat, cu o pasiune rar întâlnită, istoria acestor locuri, interpretând, cu inteligență, documente de o mare valoare privind instituții fundamentale ale regiunii ~ școli, mănăstiri, biserici, monumente, arhive, case și palate boierești, precum și destinul unor moșii și pământuri.
Recent, am identificat încă o colaborare1 necunoscută a lui George Poboran în excelenta publicație Tinerimea Română, în care sagacele istoric recompune istoria Mănăstirii Plăviceni și a comunei Cireașov, apelând consecvent la izvoare și mărturii istorice.
Impresionează, firește, plăcut capacitatea de a analiza și interpreta faptele istorice, pe care înaintașii noștri le-au consemnat în documente, extrem de prețioase acum ca și atunci.
Istoricul și dascălul George Poboran s-a preocupat de adunarea și identificarea a cât mai multe izvoare istorice spre a rescrie, în cunoștință de cauză, evenimentele ce s-au desfășurat în aceste ținuturi, în care viața a pulsat cu o anume intensitate și ritmicitate.
ISTORIA COMUNEI CIREAȘOV
Numele comunei se trage de la vorba latină «cireș» (cereasus), la care s-a lipit sufixul slav «ov» care ar însemna «loc» și s-a făcut «Cireașov», adică «loc cu cireși» cum ar fi: făget brădet, aluniș etc. după cum explică și d[omnul] I[orgu] Iordan originea Moldovei de la Molid-ov (loc cu molifți) în revista „Viața Românească“, pag[inile] 274– 276.
Acest sat are o vechime de peste 525 de ani. El a fost dăruit de Mircea Basarab mult credinciosului său boier Aldea.
Acesta, la anul 1399 noiembrie, 21 indict 7, îl închină mănăstirii Cotlomușul din Sf[ântul] Munte, care de la Mircea cel Bătrân devenise o ctitorie românească.
Dăm aci actul de închinare al boierului Aldea:
„Iată și eu cât mi-a dăruit Dumnezeu și Domnul Voievod Io Mircea pentru credința, care i-am slujit lui, nu cu sila ci cu adevărată și dreaptă credință, mi-am împlinit dorința ca să dau la Sfânta-Gora la mănăstirea sfântului arhierarh și făcător de minuni al lui Cristos, Nicolae, carele este în Cotlomuș la cambănărit, satul ce se chiamă Cireșov, ca să fie pomenire în toate duminicile întâi Domnului nostru Io Mircea Voievod, apoi și părinților noștri și mie și celor cu mine pentru că este a noastră mănăstire. Și au venit către toți prea cinstitul părintele și duhovnicul iermonah chir Ieremia și predau lui (se înțelege satul), el să dorească pentru sufletele noastre, ca să ne acopere Dumnezeu cu rugăciunile cucerniciei sale în ziua judecății“.
Acest act se încheie cu:
„Drept acea s-a scris această carte a noastră și s-a dat părintelui nostru egumenului ieromonach Ieremia în luna lui noiembrie indict 7. Iar mărturii acestui act (au fost): Jupan Vlad, Drăgoi Banul, Jupan Aga, Jupan Deatco și Baldovin logofătul. Moșia Cireașovul s-a mai numit și Călugăreni.“
La 1533 Vlad Vintilă, de la Slatina, reîntărește stăpânirea mănăstirii peste moșiile sale, dăruite de mai înainte ca Cireașovul, Călugăreni, Dănești, etc.
Asemenea s-a mai întărit și sub alți domnitori următori.
Sub Mihai Viteazul, un cneaz, (judeci, boier) cumpără cu 18.000 aspri satul Cireașovul cu rumânii, clăcașii, iobagii) de la Șerban paharnicul (viitorul domn Radu Șerban), care îl avea moștenire de la Craiovești*.
De aici înainte moșia Cireașovul începe a fi îmbucătățită și făcută danie, când pentru mănăstirea Strehareț, când pentru Cotroceni, când pentru Clocociov, după cum urmează:
La anul 1674 Capela Buzeasca cu jupâneasa Elena și cu nepoții Capelei, anume Barbu și Constantin, feciorii nepotului Capelei, răposatul Matei, portar Buzescu din Cepturoaia dau Streharețului moșia Cireașovul din deal.
La 1675 monahul Teofil, feciorul Sirmei, feciorul Varvarei din orașul Slatina închină mănăstirii Strehareț partea lui de moșie și a unchiului său, Ion Vâtea și a lui Ion din Cireașovul din vale.
La Clocociov a fost închinată fiindcă și Clocociovul tot la mănăstirea Cotlomușul a fost închinată.
La Cotroceni a fost coborâtă de la Ion Gigârtu. Apoi prin secularizare a trecut la stat.
G. POBORAN
Notă
- George Poboran ~ Din istoria județului Olt. Mănăstirea Plăviceni și Istoria comunei Cireașov în Revista Societății Tinerimea Română, 3, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1922, p. 72-79.
Precizez că Istoria comunei Cireașov se află la paginile 77-79.
Nicolae Scurtu
* G. Giurescu – Despre boieri, pag[inile] 77-78.
