Istorie literară • Însemnări despre Demetru Iordana

Recitind unele pagini din Jurnalul¹ lui Perpessicius, restituit de tânăra cercetătoare Anița Vulcan Grigoriu și însoțit de o interesantă și elocventă acoladă de istorie literară, datorată domnului Zamfir Bălan, am fost profund mișcat de unele note de istorie literară, atât de necesare în clarificarea unui text ce aparține paraliteraturii.

Un caz special este cel al lui Demetru Iordana, menționat de Perpessicius de două ori, dar, surprinzător, informațiile biografice și bibliografice sunt ca și inexistente.

Se impune să precizez că, Demetru Iordana este pseudonimul lui Dumitru P. Dumitrescu, născut la 20 martie 1918, Slatina, jud. Olt – m. 15 martie 1979, Slatina, jud. Olt, absolvent al Liceului „Radu Greceanu“ din aceeași localitate.

Se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care nu a terminat-o, din cauza unei crunte sărăcii. La îndemnul și cu susținerea lui Perpessicius, scrie și publică versuri, proză și eseuri, în Revista Fundațiilor Regale, Ramuri, Flacăra, Pământul și în alte publicații. Cartea care l-a impus, Fata doctorului Ambrozie (1943), a fost citită și apreciată de Șerban Cioculescu, Perpessicius, Alexandru Rally² și alți consilieri literari.

Recent, a fost reeditată de arhicunoscutul comentator literar, poet și publicist Dumitru Sârghie, în propria sa editură din Slatina. Extrem de valoroase sunt și cele nouăzeci și opt de epistole ale lui Demetru Iordana trimise mentorului său, Perpessicius, ce se află în faza finală de imprimare în aceeași editură, Arena artelor, a domnului Dumitru Sârghie.

Se cuvine să menționez, aici, câteva aprecieri și premoniții pe care Perpessicius le-a exprimat, încă din 1943 privitoare la Fata doctorului Ambrozie: „Abilitatea cu care autorul își asimilează diferite medii și clase sociale, talentul său de a zugrăvi făpturi atât de diferite, de a le supune încercărilor celor mai îndrăznețe și de a le ridica deasupra împrejurărilor vestesc în d[omnu]l Demetru Iordana un expert mânuitor de oameni și de ficțiuni, căruia timpul îi va tempera tinereștile și explicabilele excese“³.

Restitui, aici, două documente de istorie literară, privitoare la romanul, în manuscris, Fata doctorului Ambrozie de, încă, enigmaticul Demetru Iordana.

*

[București], 25 martie 1941

Fata doctorului Ambrozie, de d[omnul] Demetru Iordana

Foarte remarcabilă carte de debut. Rară putere de individualizare, de diferențiere psihologică a personajelor. Îndeosebi, o excelentă, trecere în revistă a tineretului de azi, oscilând între destrămare sufletească și sete de ideal. O limbă literară foarte îngrijită, spre deosebire de majoritatea tinerilor scriitori, care, în căutarea „autenticului“, nu se feresc de cele mai incorecte construcțiuni.

Șerban Cioculescu

*

[București], 12 oct[ombrie] 1941

Stimate domnule Rally,

Îmi iau îndrăzneala să recomand binevoitoarei d[umi]tale lecturi, romanul Fata doctorului Ambrosie al d[omnu]lui Demetru Iordana. Dacă n-aș fi fost reținut în pat de recidivă destul de aprigă a reumatismului, mi-aș fi făcut o plăcută obligație să-l aduc în persoană: și să-l încredințez, cu fermitate grijei d[umi]tale.

E unul din romanele care onorează și consacră nu numai pe un tânăr debutant, cum este d[omnul] Iordana, dar care consacră și onorează chiar editura care-l tipărește. Între romanele tinerii d[umnea]v[oa]s[tră] edituri – și le-am citit cred pe toate; unele, precum al lui Mircea Streinul⁴, excelente – romanul acesta va face figură cât se poate de frumoasă.

Dacă nu stărui într-o analiză adecvată, așa cum și cartea și calitatea autorului o cer, este numai din convingerea că siguranța gustului și opiniei d[umi]tale vor fi făcut inutile orice alte recomandațiuni.

Căci, stimate domnule Rally, este cu neputință ca cel ce va fi citit manuscrisul d[omnu]lui Iordana să nu vadă în el un text de succes și de viitor.

Cu mulțumiri pentru, bunăvoința d[umi]tale, rămân al d[umi]tale devotat,

Perpessicius

Note

• Documentele de istorie literară, restituite aici, au fost publicate de Demetru Iordana ~ Spicuiri din referate literare în Pământul 12, nr. 244–245, noiembrie 1943, p. 6, col. 1. (Idei, oameni, cărți).

1. Anița Vulcan Grigoriu ~ Jurnalul lui Perpessicius – o restituire mult așteptată. Anul 1955 (I) în Manuscriptum, serie nouă, 48, nr. 1–2 (177–178), 2019, p. 202–236 + 55 facsimile.
2. Al. Rally (1897–1986), poet, traducător, bibliolog și publicist. A fost secretar general al Fundațiilor Regale pentru Literatură și Artă.
3. Perpessicius ~ Demetru Iordana ~ Fata doctorului Ambrozie. Roman în Acțiunea, 4, nr. 877, sâmbătă, 31 iulie 1943, p. 2, col. 6-7, jos și p. 3, col. 1-3, jos. (Mențiuni critice).
4. Mircea Streinul ~ Viața în pădure. Roman. București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II“, 1939, 229 pagini. (Scriitori români contemporani).

Nicolae Scurtu