Istorie literară • Nicolae Iorga și câțiva publiciști și artiști olteni

Se cunosc, îndeobște, legăturile culturale și literare pe care le-a avut Nicolae Iorga cu unii dintre cei mai însemnați scriitori, publiciști, artiști și cărturari din întreaga Oltenie. A conferențiat în unele orașe și târguri din ținutul Băniei, a scris și publicat în presa olteană, a condus, un timp, prestigioasa revistă „Ramuri. Drum drept“ și a receptat și recenzat, cu obiectivitate, orice izbândă culturală a oamenilor din această zonă așa de interesantă.

Revelatoare sunt și epistolele, inedite, pe care le transcriu aici, ce provin de la Const. Șaban-Făgețel, publicist și cronicar literar, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu, scriitori și gazetari, precum și de la G. Teodorescu-Romanați, pictor și profesor de o reală valoare artistică. În aceste epistole, deloc convenționale, cei patru intelectuali olteni îi comunică marelui istoric și cărturar informații și precizări extrem de importante privitoare la unele colaborări cu Editura „Ramuri“, cu revista „Vatra“, pe care o coordonau Ion Dongorozi și Al. C. Calotescu-Neicu, precum și la un tablou, ce conține un peisaj din Balcic, pe care i-l dăruiește pictorul G. Teodorescu-Romanați.

Aceste semne de gratitudine reprezintă, de fapt, prețuirea și stima de care se bucura marele savant în toate mediile intelectuale din România interbelică. Era o autoritate, indiscutabilă, în ceea ce privește orice secvență din istoria românilor. Lecturile uriașe, memoria fantastică și, mai ales, capacitatea de a sintetiza orice știre privitoare la un fapt sau eveniment au creat fenomenul Nicolae Iorga.

*
„Ramuri“
Societate anonimă
Craiova
Direcțiunea
[Craiova], 31 mai [1]924

Stimate domnule profesor,

După făgăduiala dată „România pitorească“ este gata, în cel mult trei zile, broșatul numai, să aveți la dispoziție volumele corectate.

D[omnu]l ministru Angelescu ne-a trimis la contencios care a găsit că contractul d[umnea]v[oastră] cu ministerul nu este semnat. Ar fi bine să vorbiți din nou ministrului.

În carnetul meu găsesc notat următoarele: „Aceste 20 de tăblițe s-au făcut de cuviosul arhimandrit Chiriac Egumen 1823“ (La Sfântul Spiridon – Craiova).

Dacă s-ar regula contractul cu ministerul, s-ar putea începe tipăritul Istoriei universale.

Cu desăvârșit respect,
Const. Șaban-Făgețel

*
Moșia Broșteni-Gorj
Prin Gara Filiași
Broșteni, 28 martie 1929

Mult stimate domnule profesor,

Numărul viitor al Vetrei¹ va fi închinat Unirii celei mari. Am dorit mult, ca pentru acest număr excepțional, să avem de la d[umnea]v[oastră] un articolaș, sau și mai bine, un interviu. Întrebările, ar rămâne să le fixați chiar d[umnea]v[oastră]. Mulțumindu-vă, mai dinainte, călduros vă rugăm să primiți distinsele noastre omagii.

Ion A. Dongorozi
Al. C. Calotescu-Neicu

*
Balcic, 28 aug[ust] [1]931

Mult stimate domnule profesor,

Aflând de la d[omnu]l senator de Caliacra, N.G. Marinescu, că sunteți de câtăva vreme în Mangalia am socotit, să vă fac și eu, o cât de mică bucurie, în același[i] timp, drept respectuos omagiu, rugându-vă să primiți acest modest tablou, reprezentând o uliță, Suluk, mahala din Balcic.

Sperând că acest colț al Coastei de Argint va fi potrivit Căminului d[umneavoa]stră din Mangalia, vă rog domnule profesor să primiți, totdeodată, cele mai respectuoase și devotate salutări.

Pictorul-profesor
G.Teodorescu-Romanați de la
Seminarul Central, Buc[urești]

Note

• Originalele acestor epistole necunoscute se află la Biblioteca Academiei Române din București.

1. Revista „Vatra“ (1929-1930) era condusă de I. Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu și Const. Șaban-Făgețel.

Nicolae Scurtu