AcasăIstorie literară • O epistolă necunoscută a lui George Poboran
Array

Istorie literară • O epistolă necunoscută a lui George Poboran

Unul dintre cercetătorii și istoricii pe care ni i-a dat orașul Slatina este, desigur, și dascălul George Poboran (n. 5 iulie 1868 – m. 11 octombrie 1925), care s-a consacrat, timp de decenii, redescoperirii acestei metropole cu un trecut așa de interesant și de fascinant.

A cercetat, a inventariat și a analizat, cu rigoare, fiecare instituție din acest ținut mirific al Olteniei, comunicând, în același timp, cu cei mai importanți profesori și cărturari din București și din alte orașe.

Cunoaște, astfel, pe cei mai buni specialiști ai momentului cărora le scrie, le comunică rezultatele investigațiilor sale științifice și întreține un dialog epistolar, care conține informații și precizări de o reală valoare istorică.

Am identificat, până acum, epistole trimise din orașul Slatina lui N. Iorga, Ioan C. Filitti, Ștefan Greceanu, Ștefan Stoica Nicolaescu și altora.

Remarcabile, sub multiple aspecte, sunt cele douăsprezece epistole trimise istoricului și diplomatului Ioan C. Filitti, în care dascălul George Poboran îi comunică date, știri, informații și tot felul de precizări despre zestrea culturală și spirituală a acestui ținut așa de special și de enigmatic.

*

Slatina, 17 noiembrie 1906

Mult stimate domnule Filitti,

Nu am lipsit niciodată de a vă răspunde imediat la onorabilele d[umnea]v[oastră] epistole. Dacă am întârziat vreodată n-am făcut-o decât din cauză că nu am fost bine edificat asupra celor ce voiam să vă scriu.

Și acum aș mai fi întârziat căci nu pot găsi un om special să-mi afle biserica Maica Domnului.

Dar având deja culese cele alte date de care m-ați întrebat și crezând că cu timpul voi putea reuși și în punctul acesta, vă trimit sub acest plic:

1) Memorii a tot ce se poate ști asupra moșiei Tâmpeni.

2) O carte poștală în care se cuprinde tot ce se poate ști despre moșiile Bârca și Preoțești.

3) Cât privește moșia Botoiești, aceasta astăzi se numește Otești și anume nu se mai cunoaște decât vreo 60 de pogoane din trupul ei și o stăpânesc, nu se știe cum, niște feciori ai unui domn anume Căpitănescu, care a locuit odată în București.

Pentru aceasta a fost acum vreo 30-35 de ani proces la Curtea de Apel din București, unde cred că, neapărat, se găsesc toate actele și documentele.

Zilele acestea a fost pe la mine d[omnu]l Nicolaescu1 translatorul de acte slavice de la Arhivele Statului.

Nu știu dacă v-am spus că vorbisem să mă duc cu d[umnea]lui pe la mănăstirile din Sf[ântul] Munte.

Am cerut la minister să ne dea cel puțin un bilet de drum, pentru studierea de documente, dar nu ne-a dat. Așa că d[umnea]lui ivindu-i-se ocazia s-a dus singur pe neașteptate.

Mi-a istorisit tot ce a întâmpinat. În schimb însă mi-a spus că a copiat vreo două sute de documente relative la țara noastră.

Mi-a spus că a dat și peste Vintilă Vodă și fiul său Drăghici și se găsesc ca cei dintâi stăpânitori ai moșiei lor, Slatina, unul și același trup cu Slătioarele.

Vorbiți și d[umnea]v[oastră] cu d[umnea]lui poate vă va spune și mai multe căci și d[umnea]lui ca și mine am observat că are multă stimă și considerație față de d[umnea]v[oastră].

Eu l-am rugat și mi-a promis că tot ce va găsi relativ la Slatina îmi va comunica spre a scoate o lucrare cât s-ar putea mai completă.

În același timp însă mi-a spus și d[umnea]lui să-mi amân puțin tipărirea cărții mele, care amânare încă după cum bine știți că vine de la sine din lipsa de fonduri și ajutor atât din partea comunei respective cât și a statului, care văd că sunt vitregi față de mine.

Nu știu dacă ați putut reuși, cumva, cu medalia podului pentru care vă rugasem, aș dori ca în urmă, după ce voi avea copia s-o dau la cineva (la un inginer) să-mi construiască podul de peste Olt de la 1846.

Vă rog d[omnu]le Filitti, dacă nu vă supărați după ce citiți alăturatele memorii și cartea[a] poștală înapoiați-mi-le și mie căci aș vrea să le am și eu.

Primiți, vă rog, prea stimate d[omnu]le Filitti, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Complimente din partea nevestei mele, iar prea stimatei doamne, mama d[umnea]v[oastră], respectuoase sărutări de mâini.

George Poboran

Note

  • Originalul acestei epistole inedite se află la Biblioteca Academiei Române.
  1. Ștefan Stoica Nicolaescu (n. 25 martie 1878 – m. 20 octombrie 1941), arheolog, slavist, eseist și memorialist. A descoperit și tradus un număr apreciabil de documente slave și slavo-române.

Nicolae Scurtu

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments