„Ca lupii înșfăcau oamenii din pat și plecau cu ei târâș. Forțele securiste patrulau pe ulițele satului și terorizau lumea. Țăranii au fost împușcați, chinuiți, mutilați, bătuți la greu, înfundând apoi pușcăriile comuniste”, ne spune, cu lacrimi în ochi, Ioan Afumelea, urmașul fostului deținut politic Radu Afumelea, care a suferit atât de mult în închisorile comuniste.
Din informațiile culese, în fruntea grupurilor de huligani, care au atacat sediul Sfatului Popular, se află următoarele „elemente dușmănoase”, cum îi numeau comuniștii pe țăranii vrednici și gospodari
Vlăducu Vasile, Miu I. Marin, Trăsnea Mihai, Trăsnea Ion, Liță Mihai, Mihalache Rafailă, Gheorghe M. Tudor, Gheorghe M. Ion, Alexandru M. Dinu, Mihalache Iancu, Badea Ciobanu, Dinu M. Nica, Răducanu Nicolae, Ion Neaga, Miu M. Marin, Neacșa I. Dumitru, Ilinca V. Maria, Ilinca A. Florea, Război L. Marian, Dinu V. Floricel, Urucu I. Marin, Urucu I. Gheorghe, Cândea Nicolae, Vitan Petre, Rotarul E. Nicolae, Trocan Florea, Trocan Istrate, Neagu M. Victor, Turiac M. Polina, Ciocârlan Marin, Buzgurilă Nicolae, Buzgurilă N. Lina, Ivăncescu S. Marin (zis Calinderu), Ivăncescu M. Maria, Sârbu M. Constantin, Truță N. Vasile, Truță N. Ion, Stoian D. Tudor, Stoian T. Marin, Vitan Dumitru (zis Luță), Vitan D. Ion (zis Oțulică), Văduva Ion (zis Burcea), Văduva I. Maria, Trocan Z. Ioana, Ilinca M. Alexandra, Raicu M. Trandafir, Istrate Dumitru (zis Gurițoaia), Cintian Tudor, Rădoi Alexandru (zis Bărbulescu), Bărbulescu Constantin (zis Codin), Bioe Nicolae, Radu Afumelea, Păun Lină (zis Nicu Iordache), Cintian Marin, Vișan F. Marin, Vișan D. Florea, Voiculescu Ghe. Constantin, Voica Cojocaru, Mihai M. Dumitru (zis Malacu), Jilavu M. Ilie (zis Coroiu), Cârstoiu Mihai (zis Maniu), Rotaru M. Marin, Dumitru V. Constantin, Șerban Mihai (zis Naciu), Iordache N. Gheorghe, Mihalache Șt. Constantin, Sârbu C. Gheorghița (zisă Puia), Vitan Șt. Elena (a lui Bălănică), Ene Ghe. Coralia, Sfranciog Ion, Chelaru Ristică, Nedelcu N. Nicolae (zis Platagea), Costache I. Florea (zis Floacă), Dinu Nițoi, Ghidănac F. Stancu, Ghidănac I. Radu, Trăistaru Ion, Trăistaru Ioana, Meleru I. Marin, Meleru Nicolae, Trașcă Savara, Buneață T. Ion, Constantin L. Constantin, Constantin T. Constantin, Mitroi I. Florea, Mihalache Ilie, Muscalu Mihai, Alexandru M. Gheorghe, Corbeanu M. Ion, Jilavu Gheorghe (zis Trai Rău), Năftică Udrea Gheorghe, Dinu N. Aurică, Soare Vintilă Alexandru, Molea Pantelimon, Vasilica Molea, Matei M. Violeta, Iordache I. Florea, Iordache I. Alexandru, Iordache M. Marin (zis Cosor), Ionescu Gherasim, Datcu Emilian, Oiță Ilie, Mihalache Dumitru (zis Nicu Afumelea), Stancu V. Marian (zis Dande), Dinculescu D. Florea, Vasile Lină Vișan, Târâș A. Ion, Stancu Ion (zis Glie), Ilie N. Victor, Gârtonie N. Grigore, Turcu Ion Radu, Mihalache F. Mezdrea, Nițu I. Nicolae, Stancu Milică, Stancu V. Mihai, Stancu Victor, Rădulescu Marian, Joia Gheorghe Ilie, Stoian Constantin Maria, Andrei Gheorghe Ilie, Raicu T. Ralița, Mihalache S. Smaranda, Țârlea F. Lina, Țârlea I. Maria, Vișan Matei, Vișan Trandafir, Vișan Lină, Vasile D. Vișan, Tudorin Niculina, Lache C. Maria, Lache Constantin, Cocoș Păun, Dumitru C. Gheorghe, Dumitru Gheorghe Ana, Zamfir Ilie Stanca, Colțan Florea, Colțan Alexandru, Colțan Elena, Titulescu Alexandru, Marin B. Alexandru și alții…
Aceasta a fost atmosfera, dragi cititori, în acea sângeroasă zi de 14 ianuarie 1961, când Securitatea și activiștii comuniști din comuna Izvoarele, județul Olt, au pornit prigoana împotriva celor care s-au opus colectivizării forțate a agriculturii.
Ca în fiecare an, începând cu anul de grație 2011, în ziua de 14 ianuarie, comuna Izvoarele își sărbătorește eroii care au luptat cu hidra comunistă împotriva colectivizării forțate, făcută de Securitatea lui Ceaușescu, cu pistolul la tâmpla țăranilor de pe aceste meleaguri. Desigur că și anul acesta primarul Constantin Florian a organizat o manifestare capabilă să trezească în mintea tinerei generații sentimente de patriotism și de respingere a oricărei forme politice totalitariste.
Trebuie, însă, amintit că, la baza inițierii acestei manifestări anuale au stat, în urmă cu câțiva ani, Ioan Afumelea și frații Floricel, Marin și Traian, ai căror tați au suferit rigorile pușcăriilor comuniste, după Revolta țărănească din 14 ianuarie 1961, când oamenii din comuna Izvoarele s-au ridicat pentru a-și apăra proprietatea. Unul dintre cei mai radicali și mai vehemenți urmași ai celor care au suferit tortura închisorilor comuniste a fost și a rămas Ioan Afumelea, la inițiativa căruia s-a ridicat un monument pe ale cărui plăci comemorative au fost scrise numele celor care au murit pentru Dreptate și Adevăr. Cu trecerea anilor, aceste nume s-au șters, având în vedere și calitatea proastă a materialelor folosite, astfel că, Ioan Afumelea, cu banii săi proprii, a montat alte plăci comemorative, din granit, pentru ca numele eroilor să rămână acolo pe vecie. Este adevărat că pentru acest act patriotic și creștinesc, Ioan Afumelea a primit și încuviințarea primarului comunei, Florian Constantin, care a promis că, în virtutea aprobării Consiliului local, îi va restitui toate cheltuielile.
De altfel, Ioan Afumelea, îi mulțumește anticipat domnului primar, prin intermediul acestui articol: „Noi, fiii deținuților politic, care au fost torturați și închiși, după Revolta țăranilor de la Izvoarele, îndreptată împotriva colectivizării forțate, îi mulțumim domnului primar că a fost receptiv la solicitarea noastră de a monta noi plăci comemorative în amintirea eroilor noștri, pe care nu trebuie să-i uităm și al căror exemplu ar trebui adus la cunoștința tinerei generații, în cadrul orelor de istorie și patriotism, de către profesorii care au citit adevărata istorie a poporului român.”
Trebuie spus că Ioan Afumelea este acreditat la CNSAS, pentru studierea arhivelor, domnia sa adunând date și informații dintre cele mai autentice cu privire la torționarii și activiștii comuniști zeloși care au contribuit la prigoana securistică și criminală pornită, atunci, la ordinul expres al lui Ceaușescu… În viitorul apropiat, Ioan Afumelea este pregătit atât sufletește cât și din punct de vedere al adevărului istoric să scoată o carte cu atrocitățile din acea epocă întunecată. Până atunci, însă, fiul fostului deținut politic nu-și găsește liniștea din cauza unei mari nedreptăți care continuă și în zilele noastre. Anume faptul că, în curtea Bisericii Sfânta Treime (monument istoric), din comuna Izvoarele, a fost „plantat”, la loc sacru, așa cum erau înmormântați voievozii și sfinții, cu mare pompă și onoruri, după Revoluție, cavoul unui fost torționar, principal agent al fostei Securități ceaușiste, un adevărat călău care a contribuit la arestarea și trimiterea în pușcăriile comuniste de la Pitești și Periprava peste 48 de țărani fruntași ai comunei.
Toate încercările și plângerile făcute la cele mai înalte foruri guvernamentale și bisericești, acelea de a strămuta acest cavou în cimitirul comun, s-au lovit de indiferența și de duplicitatea înalților politruci și prelați ai României criptocomuniste.
„Nici nu mă miră acest lucru, atâta timp cât Dosarul «10 august» a fost închis!”, ne-a spus, cu o mare durere interioară, Ioan Afumelea.
Dumitru Sârghie
