În urmă cu câteva zile, a avut loc recepția lucrărilor de infrastructură la cetatea daco-romană Sucidava. Finanțarea acestora a fost făcută din fonduri europene, prin proiectul „Reabilitarea monumentului istoric Sucidava din Corabia, județul Olt și reintroducerea acestuia în circuitul turistic”.
Lucrările au constat în refacerea traseelor pietonale din interiorul cetății, reabilitarea străzilor adiacente din dreptul acesteia și construirea unei clădiri cu suprafața de aproximativ 800 m.p., în care va fi amenajat Muzeul Arheologic al sitului.
Clădirea este compusă din mai multe încăperi, printre care: sală expozițională, foaier arheologic, sală de prelucrare și conservare, sală materiale speciale, depozit, depozit securizat, sală catalogare și etichetare obiecte arheologice, birouri informare.
În prezent, se caută noi oportunități de finanțare din fonduri europene pentru lucrări de restaurare a cetății, lucrări deosebit de complicate și costisitoare.
Reamintim că cetatea istorică Sucidava a fost, de curând, înscrisă în circuitul UNESCO, importanța acesteia rezultând din marea varietate a vestigiilor pe care le conține.
Conform unor documente, așezarea geto-dacă Sucidava datează din epoca Latene. După anul 102 d.Hr., este cucerită de romani, care construiesc aici un castru militar. Din punct de vedere arheologic, monezile descoperite la Sucidava atestă o prezență romană neîntreruptă de la Aurelian (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, așezarea a fost devastată de atacul hunilor și reconstruită de Iustin I, în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare în 527-565.
În jurul anului 600, însă, bizantinii se retrag și așezarea este complet devastată de atacurile avarilor aliați cu slavii. Cu timpul, numele antic se pierde, iar pe locul anticei așezări se află localitatea Celei.
Zidurile de apărare cu cele opt turnuri, complet dezvelite, se află pe terasa superioară a Dunării. Au mai fost identificate băile romane (thermae), o bazilică paleocreștină (secolele V-VI), străzi pavate și fântâna secretă, o capodoperă inginerească, având rolul să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor, monument unic în arhitectura romano-bizantină.
Tot aici, se găsește piciorul unui pod roman construit peste Dunăre, în timpul lui Constantin cel Mare. Inaugurat în 328, avea o lungime de peste 2.400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale antichității. Podul lega Sucidava cu Oescus (Bulgaria).
Georgiana Ispas
