Unul dintre cei mai vechi, mai omenoși și mai pitorești primari rurali ai județului nostru este Minel Pascu, primarul comunei Ianca. Din 1981 și până la Revoluție, a fost viceprimar, iar – de la Revoluție încoace – oamenii l-au tot ales, mandat după mandat, până în zilele noastre. Alături de el, tot de un sfert de veac, pe poziția de viceprimar, stă Liviu Silvestru Domozină, nepotul regretatului comentator de fotbal, Sebastian Domozină.
PĂI, ALTUL MAI PROST NU GĂSESC
Sub masca sa de mucalit și pus mereu pe șotii, Mirel Pascu își camuflează, de fapt, calitatea de om serios, de bun administrator, de lider al Cetății, dar egal în mentalitate și „grad” cu cei pe care-i păstorește de atâta amar de vreme.
«Sunt primar din 25 decembrie 1989, de la Revoluție. Din 1981, am fost viceprimar. Așa cum am mai spus în presă: „Bă, de ce te aleg ăștia pe tine? Păi, dacă altul mai prost nu găsesc”. Poate chiar nu găsesc altul mai prost ca mine. Stau dracu’ aici, că am fost învățat să fiu copil de prăvălie, de mic. Nu am avut niciodată nicio afacere, nici animale. Tot pământul meu este de un ha și 16, asta e toată averea mea, moștenită de la tata și de la mama. De fapt, de la bunicul, care a luptat de front, și-a pierdut o mână și a fost rănit la picior. A primit un pogon de pământ ca fiind veteran de război. Nu m-am apucat de nimic altceva, am fost învățat de mic slujbaș.
Așa cum v-am spus, altul mai prost decât mine nu există. Nu e mare secret. Eu cu oamenii am avut mereu o relație deschisă. La mine ușa nu se închide niciodată. Niciodată nu am avut un program de audiențe, nici măcar afișat. Adică, ce să fac, să spun că marți am audiențe cu oamenii? Până atunci ce să fac aici, să mă închid în birou și să fumez?
Cum v-am spus, la mine e mereu ușa deschisă, intră omul în birou, îmi spun că sunt copilul lor, am discuții amicale cu oamenii, nu am fost respingător niciodată, dimpotrivă, am fost maleabil. M-am mai certat cu vreunul, dar a doua zi ne-am împăcat.
Sunt pesedist de la început și până la sfârșit. Nu am schimbat niciodată partidul, de ce să curvăsăresc toată ziua? Când la stânga, când la dreapta? Am luat-o pe acest drum, că o fi bine, că o fi rău, dar cel puțin nu sunt acuzat de traseism.
Mulți mă întreabă cum mă întrețin așa. Muica avea o vorbă: «Cu câte un rachiu, muică! Băga țoiul în butoi…»
DOMNULE, DĂM DRUMUL LA IRIGAȚII, CĂ MURIM DE FOAME ÎN ZONA ASTA!
Din 1989 și până în prezent, împreună cu echipa sa (printre care și secretarul comunei, veteranul Aurel Roambă, agenții agricoli tot vechi, de la Revoluție, dar și personal tânăr, cu studii de specialitate, care știe să lucreze pe computer), Mirel Pascu a făcut din Ianca o comună ca o Grădină a Maicii Domnului, aceasta beneficiind și de frumusețile naturale, venite de la Dumnezeu, dar – suferind – de-a lungul timpului și de revărsările Dunării, dar și de procesul de deșertizare, care se accentuează an de an.
«Investiții de-a lungul timpului cu care să ne mândrim: am făcut sediul acesta nou al primăriei, am făcut o sală de sport, dar fără fonduri europene, din materiale recuperate dintr-o școală veche. La Potelu, avem o școală nouă, aici grădinița de jos este nouă, dispensarul are doi medici de familie, care deservesc ambele sate Potelu și Ianca, cinci asistenți. Probleme sociale nu avem, cu doctorii, cu navetiștii, cum am înțeles că sunt în alte localități. Sunt localități care nu au medic de familie.
Școală nouă la Potelu, cămin cultural la Potelu. Acum opt ani de zile, aveam un cămin cultural vechi, a luat foc, s-a ales praful și am reușit să-l facem din nou. Avem cămin cultural și la Ianca, și în satul Potelu. Avem grădină de vară și acolo. Vă invit în 13-14 iunie, când este Festivalul de Folclor „Cântecele Dunării”.
Am făcut sediul nou de CEC, vin oamenii la Ianca ca la oraș, că aici este CEC, până la Corabia, nu mai există altă unitate. Am reușit noi atunci, aveam noi un teren, era Drăguț director la CEC Slatina, m-am dus cu secretarul, cu ștampila lui și le-am dat terenul. Toată lumea are depunerile de la APIA, își iau oamenii banii. Vin comune din jur: Ianca, Ștefan cel Mare, Grojdibodu, Gura Padinii.
Căminul Cultural de la Ianca a fost făcut în 1970, și acum se lucrează la el, pe GAL, pe fonduri europene. Vom face sonorizare, cu tot ce trebuie, cu parchet, cu placări pe pereți, scenă.
Mai avem în derulare un proiect, tot pe GAL, care trebuie să intre acum, pe Prietenii Pescari Olteni, și celălalt GAL pe care l-am avut la Vișina Nouă – Orizonturi 2012. Pe unul am obținut căminul și pe celălalt avem amenajare de parc.
Avem aprobată alimentarea cu apă. Știu că trebuie să semneze d-l Dragnea, să ne dea drumul la bani. Începem la Potelu, că e pe Ordonanța 28, iar Ianca o avem băgată pe 3.22, pe fonduri europene. La Potelu, avem aprobată alimentarea cu apă, canalizarea, stație de epurare. Stația de epurare va deservi cele două sate.
Mai avem un proiect de modernizări de drumuri, asfaltări 7,5 km, proiect aprobat. Ni s-a spus că dacă avem un proiect în derulare, trebuie să așteptăm până ne dau banii și pentru celălalt.
Domnule, dăm drumul la irigații, că murim de foame în zona asta, aici e deșertul Olteniei. Noroc că am împădurit, am pus 300 de ha de salcâm. Mai avem un proiect de 82 de ha.
Avem un proiect de împădurire pentru 82 de ha, au rămas terenuri nisipoase pe care punem pădure de salcâm. Am ținut licitația, cu fonduri de la mediu. Nisipurile erau mișcătoare, când bătea vântul, îți scoteau ochii prin sat.»
LE-AM CUMPĂRAT COSTUMAȚIE NOUĂ, LE-AM CUMPĂRAT OPINCI!
Despre școală și păstrarea tradițiilor, ca și despre Festivalul „Cântecele Dunării”, Mirel Pascu ne vorbește cu pasiune, arătându-ne astfel aplecarea sa pentru valorile morale, pentru educația tinerilor școlari din localitate, pentru tradiție.
«Condițiile din școli sunt bune. Nu am avut probleme. Le-am băgat centrală termică. Natalitatea este în scădere, având în vedere că avem 500 de inși în străinătate, care au făcut copii acolo, care sunt plecați cu soțiile.
Am plătit toate drepturile cadrelor didactice în fiecare an. Avem o doamnă director la ambele școli, Alina Pârvuleț, profesor de română.
Relația primăriei cu școala este una foarte bună. Avem două ansambluri de copii Izvorașu Ianca, pe ambele sate. Directorul de cămin Marian Șerban se duce o zi la Ianca, face repetiții, o zi la Potelu. le-am cumpărat costumație nouă de la Tismana, le-am cumpărat opinci. Marian Șerban a fost combatant al ansamblului, dansator, cântăreț, e de meserie. Avem lăutarii noștri conduși de nea Gheorghe Didă.
Este al treilea an de când s-a desființat Școala de meserii. Căram toți copiii din zonă la școală, mai învățau o meserie, acolo aveau ingineri, îi învățau să facă confecții metalice, să bată un fier, să sudeze. Spații avem, și aici, și la Potelu. Nu mai avem wc afară, ci în interior, cu apă caldă, apă rece, centrale termice și la școli și la grădinițe. N-am înțeles politica Educației de a desființa Școala de Meserii. O prostie.
Festivalul este a V-a ediție, pe 13 și 14 iunie. înainte se numea „Floarea de cais și de piersici”, când aveam livezi aici. Acum am schimbat numele în „Cântecele Dunării” și invităm, în fiecare an, toate județele riverane. Am avut și de la Tulcea. Și noi am fost la Turcoaia de Tulcea, am fost invitați cu ansamblul, la Hârșova, la Ianca de Brăila, au fost și ei aici. Ianca de Brăila este un oraș, aveau acolo o exploatare petrolieră, o unitate militară.
PENSIA E ULTIMUL PAS SPRE MOARTE
Am vorbit cu Mirel Pascu despre structura politică a Consiliului Local, ca și despre licitațiile pe care se desfășoară în Primăria Ianca.
« PSD – 8 consilieri, PNL – 2, UNPR – 2 și PC – un consilier. Nu ne contrariem, discutăm despre tot ce avem de făcut. Cei doi consilieri PNL sunt din satul Potelu. Dacă acum vorbim despre alimentarea cu apă în satul Potelu, cum să nu fie de acord? Am fixat comisie de licitații și achiziții publice, e vicele, secretarul, doi consilieri la comisia economică, cu contabilul, eu nici nu am fost aici când s-au ținut licitațiile, poate că eram plecat pe la București. Nu mă complic în ăstea, că nu vreau să se spună că vreau eu să câștige ăla. Sunt om bătrân, mai am o țâră până la pensie, dar nu vreau să mă gândesc la ea.
Pensia este ultimul pas spre moarte. Dacă avem noroc bine, dacă nu avem noroc, iar bine», spune cu o umbră în glas Mirel Pascu.
MESAJUL LUI MIREL PASCU CĂTRE ȘEFII SĂI POLITICI ȘI DE AIUREA…
Am discutat vrute și nevrute cu Mirel Pascu, cel care n-a uitat să ne invite la un pahar de vin, în zilele de 13-14 iunie, la Festivalul Internațional „Cântecele Dunării”, unde va cânta floarea cântecului popular din Olt, Alina Dorobanțu. La final, el a transmis un mesaj conducerii politice a județului Olt, ca să audă și cei de sus.
«Liderii social-democrați din Olt și de aiurea trebuie să se mobilizeze, să nu ne facă partidul de râs… Să fie raționali, să gândească pentru binele tuturor, și al nostru, al primarilor, care am ținut capra în spinare, că am fost credincioși, nu ne-am dus la alții să ne folosească. Practic, să facă și ei cum am făcut noi. Să ținem la unitate,. Fiecare partid are nevoie de unitatea lui, e normal să fie așa, îi înțeleg pe toți. Nu ne-am războit pe aici.
Era frumos când am avut un ministru al Finanțelor. Am avut mari speranțe. Ne bucuram că avem și noi, de la Olt, un ministru, ne mai ajută și pe noi, mai aveam o ușă deschisă, era de-al nostru. Pe urmă…
Deci, unitate la partid, să fie raționali, să nu înceapă războaie de gherilă între ei.
Alexandru Stănescu, deputatul nostru din zonă, este un băiat super. Cred că este parlamentarul care ne-a chemat cel mai des, de când e el, de un mandat, față de cei care au fost înaintea lui. Nu mai vorbesc de Doru Frunzlică, care nu a mai călcat pe aici după ce a câștigat. Mi-am tocit două rânduri de pingele la bocanci ca să-l scot pe Frunzulică deputat.
Și Șova la fel, mi-a mulțumit telefonic când a câștigat al doilea mandat. Mi-a mulțumit și mi-a spus că cel mai mare număr de voturi l-a avut la Ianca. Noi ne-am zbătut pentru ei, dar ei pentru noi… ioc. Alexandru Stănescu ne vizitează, ne întreabă ce probleme avem, cu agricultura, cu irigatul.»
LINIA ÎNTÂI
