Comuna Scărișoara are un primar nou, care a venit cu altă mentalitate. Acea mentalitate occidentală care se traduce în felul următor: primarul este în slujba cetățenilor și niciodată invers. La fel și funcționarii din primărie trebuie să urmeze aceeași mentalitate: să aibă un comportament decent față de cetățean și să respecte legislația în vigoare, privind rezolvarea problemelor acestuia. Dar, despre investițiile și proiectele pe care noul primar vrea să le implementeze în comuna sa natală ne va vorbi chiar domnia-sa.
Un proiect de suflet al primarului Liviu Tiugan, inginer de meserie, care a profesat ani de-a rândul în străinătate, este cel cu privire la integrarea comunității de rudari, care a fost abandonată de fostele administrații.
Alături de primar, în ziua în care l-am vizitat, s-au aflat reprezentantul rudarilor din localitate, d-l Mugurel Moțoc, însoțit de alți doi rudari de ispravă, Laurențiu Bolovan și Alexandru Gavrilă.
Prezentăm, în continuare, punctele de vedere ale primarului Liviu Tiugan și ale rudarului Mugurel Moțoc.
D-le primar, aveți Guvern, aveți reprezentanți destul de mulți în Parlamentul României, aveți la Consiliul Județean un președinte tânăr și cu capacitate mare de muncă… Ce vă lipsește la Scărișoara, ca să vă desăvârșiți proiectele pe care vi le-ați propus în campania electorală?
La acest moment, îmi lipsește o echipă, dar sunt în plin proces de construcție a acesteia. Trebuie îndreptate anumite lucruri… Părerea mea este că o schimbare vine de la cap, iar capul este administrația locală, primăria. Trebuie schimbată mentalitatea în această primărie. Funcționarul trebuie să fie în slujba cetățeanului. Nu cetățeanul să vină cu umilință, ca să-i ceară funcționarului un drept al lui. El are acest drept, de-ai cere funcționarului, iar funcționarul trebuie să-i slujească cetățeanului.
Acesta este conceptul meu, asta se practică oriunde în lume, în țările civilizate și vreau să implementez acest lucru. Am început acest lucru, încă mai am de lucru și cred că de aici începe schimbarea. Deja oamenii au început să vadă schimbări aici în primărie și nu neapărat schimbări materiale, ci și schimbare de concept.
Efectiv, ați schimbat vreun funcționar până acum?
Nu! Nu cred că trebuie început cu acest lucru. Primul lucru nu înseamnă să dai cu parul, primul lucru este să-ți expui intențiile tale și cum vrei tu să funcționeze lucrurile. Funcționarii sunt și ei tot oameni și trebuie să avem grijă de ei. Dar, în momentul în care nu ți se respectă regulile, care sunt reguli de bun-simț, atunci deja este o rea voință.
Deci, trebuie schimbat funcționarul pe un fond de rea voință a acestuia. Nu pentru că ai auzit tu nu știu ce despre el, fără să știi cum funcționează el. Trebuie să-i dai dreptul de adaptare și apărare. În momentul în care i-ai dat acest timp de adaptare la regulile tale și nu s-a conformat, ba din contră vezi o rea voință din partea lui, atunci da, nu mai e nimic de făcut cu acest funcționar și trebuiesc luate măsuri radicale.
Ce ați preluat de la administrațiile trecute și ce proiecte v-ați propus dvs.?
Dacă e să ne uităm în urmă, ne vom uita mereu în urmă, mandat după mandat, și nu vom putea merge mai departe. Trebuie să mergem înainte. Ce s-a făcut s-a făcut… Eu de aici încolo am preluat frâiele acestei localități și de aici încolo vreau să se cunoască activitatea mea. Au fost, într-adevăr, niște probleme, dar Justiția cred că și-a făcut datoria și lucrurile au intrat în normalitate.
Referitor la proiectele pe care mi le-am propus, aici pe plan local avem un specific… Această comună a fost alcătuită din trei sate: Scărișoara, Plăviceni și Rudari. Satul Rudari era peste Olt… Acum nu mai locuiește nimeni acolo. Toți rudarii din satul Rudari s-au mutat în Scărișoara.
Mi-aș dori să reactivez acest sat. Nu ca un loc unde cetățenii să trăiască, ci ca un loc de aducere aminte, ca un muzeu al comunei, ca o parte culturală. Sentimental, cultural, istoric…
Nu au rămas clădiri, însă avem oameni care își aduc perfect aminte de satul în care au trăit, exact cum era el dispus pe ulițele respective. Vrem să reconstruim acele bordeie vechi, pe care și eu, în copilăria mea, le-am văzut. Mă duceam cu tatăl meu în campaniile agricole, peste Olt, și mâncam în casele lor și am gustat din tradițiile lor culinare. Și acum, când sunt obosit și n-ajung la masă, îl sun pe unul dintre prietenii mei rudari și îi spun: „Vezi că vreau să vin la tine să mănânc o mămăligă!” Îmi place să mă așez pe scaunul ăla de lemn. Acesta este un proiect de suflet și îl voi realiza.
Ce ați mai avea pe linia aceasta a proiectelor importante pentru comună?
Tot ceea ce își dorește fiecare localitate și eu îmi doresc același lucru. Adică asfaltare, apă și canalizare, gaze, dacă se poate. Deja am avut o întâlnire și cu d-l președinte al Consiliului Județean, Marius Oprescu, și am discutat despre un proiect de gaze.
Avem două proiecte de asfaltare rurală și asfaltare pe exploatațiile agricole, pe câmp. Am depus un proiect pentru apă și canalizare, cu Consiliul Județean. Cred că anul acesta vom ști sigur dacă este eligibil sau nu.
Un after-school la noi este foarte necesar. Pun foarte mare accent pe cultură în această localitate, pentru că avem o populație îmbătrânită, iar prin venirea rudarilor, acum 30-40 de ani, în sat s-a reîntinerit această populație. Aș vrea să reproșez administrațiilor trecute că, în momentul în care populația de rudari de peste Olt s-a mutat în satul Scărișoara, nu a știut să o integreze, s-o îmbrățișeze. Aveau nevoie, de la început, de dragostea societății noastre. Aveau nevoie de culturalizare și de educație. Ei sunt niște oameni cu foarte mult bun-simț. Au respectat populația pe care au găsit-o aici în Scărișoara. Fostele administrații nu s-au implicat mai mult în educarea acestei populații de rudari.
Și atunci, rudarii s-au axat foarte mult pe muncă, pe legumicultură. Aici, în Scărișoara, avem un bazin legumicol foarte important, datorită lor. Avem și români care s-au implicat în legumicultură, dar cea mai mare partea este formată din rudari.
Îndrăznesc să spun că și ei, rudarii, fac, totuși, o greșeală. Au copii și, în momentul în care vine perioada de muncă, își iau copiii de la școală, pentru că au nevoie de forță de muncă, și îi implică în activitatea lor de legumicultură. Din această cauză, copiii își întrerup cursurile. E un fenomen care nu aș vrea să mai fie. Sunt foarte mulți rudari care sunt conștienți de acest lucru și vor să-și vadă copiii mai departe, spre liceu, spre facultate. Am dus muncă de lămurire, în acest sens.
Există proiecte europene pe legumicultură la dvs. în comună? Puteți să-i ajutați pe legumicultori cu ceva?
Nu doar că putem, chiar îi ajutăm. Sunt legumicultori care vor să acceseze fonduri europene. Le pun la dispoziție consultanți și tot ceea ce știu eu referitor la acest lucru. Din păcate, sunt probleme cu terenurile, nu au titluri de proprietate, dar avem proiecte pe fonduri europene, care se vor vedea în scurt timp.
Câte dosare aveți la Legea 416, Legea Ajutorului Social?
Legea 416 este o lege controversată, dar mai trebuie lucrat la ea. Este nevoie să ajutăm oamenii, dar să nu creăm o dependență de așa ceva. Eu, în locul parlamentarilor, aș lucra la un proiect de lege pentru a îmbunătăți acest aspect. Eu mi-aș dori să nu avem asistați social pe raza comunei, dar dacă se încadrează în lege și îndeplinesc condițiile legale, eu respect legea.
Oamenii sunt eficienți dacă și conducătorul lor este eficient, dar eu, ca primar, nu pot avea grijă de asistații social, să-i supraveghez și atunci ne trebuie persoane cu experiență în gestionarea maselor de oameni.
Eu aș lucra la o lege, prin care un asistat social, dacă îi revine să lucreze șapte zile în folosul comunității, pe fiecare zi să i se dea un voucher și, dacă un om din comună are nevoie de un asistat social să-i lucreze acasă, vine la primărie să cumpere acel voucher, pentru o zi, și acel om să fie în folosul celui care îi solicită serviciile. E tot în folosul comunității. Și atunci veți vedea că eficiența asistatului social devine maximă, pentru că omului aceluia nu-i convine ca cel pe care l-a luat de la primărie să stea. Nu va mai fi luat, dacă nu lucrează. Și atunci, acel asistat social nu mai e eficient și va fi pus pe liber, pentru că nu-i place să muncească.
Cum stați cu școlile? Cum stați cu natalitatea?
În privința natalității, pot să vă spun că ne menținem. Efectivul de elevi este constant. Totuși, la momentul acesta, se înregistrează o ușoară scădere, dar nesemnificativă. Reușim să le plătim și profesorilor transportul…
Primul lucru pe care l-am făcut, la intrarea mea în mandat, a fost să renovez școala din comună. Toate cadrele didactice și copiii au fost foarte mulțumiți. E un obiectiv pe care lumea nu-l observă, dar cei care activează în școală îl văd.
Pun foarte mare accent pe Educație, iar copiii, școlarii, pentru mine, sunt prioritari. Am organizat serbări de sfârșit de an școlar… Pentru a încuraja prezența la școală, le-am dat premii copiilor. I-am stimulat cu tablete, cu biciclete… A fost un succes. Vreau ca, la sfârșit de an școlar, să-i premiez pe cei merituoși.
Vreau să vă mai spun că bătrânii, pentru mine, la fel ca și copiii, reprezintă o latură de suflet, în egală măsură. Poate pentru faptul că eu nu mai am bătrâni. Au murit bunicii, au murit părinții și asta de tânăr. Le cunosc mentalitatea bătrânilor și aș vrea să înființez un centru de asistență socială, cu un personal angajat și cu mulți voluntari. Aș vrea să se declanșeze pe raza comunei noastre voluntariatul, care se practică în țările din Occident. Eu am și experimentat voluntariatul, am stat nouă ani în străinătate. Vreau ca voluntariatul să se declanșeze în rândul copiilor, pentru că ei sunt prima verigă care trebuie să învețe. Dacă nu ne învățăm copiii să fie afectuoși, nu vom avea ce culege pe viitor.
D-le primar, ce mesaj aveți către conducătorii județului? Dar către cetățenii dvs.?
Îi cunosc pe conducătorii județului. Așa cum îi cunosc eu, sunt oameni de suflet. Avem nevoie în continuare de oameni de suflet, avem nevoie de proiecte de suflet, care să meargă la sufletele oamenilor. Avem o relație apropiată, de comunicare, în sensul proiectelor pe care vrem să le implementăm pe plan local, iar dumnealor ne încurajează în a face acest proiecte. Acesta e un lucru foarte bun, pentru că suntem ajutați să facem aceste proiecte.
Vreau ca cetățenii comunei să aibă un pic de răbdare, pentru că nu-i voi dezamăgi. Cu siguranță!
Mugurel Moțoc, reprezentant al comunității rudarilor din Scărișoara:
D-l primar vrea să ne ajute să nu ne pierdem cultura noastră rudărească
Mugurel Moțoc și „compatrioții” săi, Laurențiu Bolovan și Alexandru Gavrilă, și-au exprimat aceleași sentimente față de primarul comunei și au reiterat cele spuse de acesta în privința proiectului privind reluarea meșteșugului lor tradițional în lemn.
Trebuie subliniat faptul că rudarii, încă din cele mai vechi timpuri, s-au ocupat cu confecționarea obiectelor din lemn (copăi, linguri, fuse, scaune, măsuțe etc.), ei numindu-se, grație îndeletnicirii lor, și lingurari. Sunt oameni pașnici, gospodari și se deosebesc de rasele de țigani tradiționale prin înțelepciunea și capacitatea lor de adaptare la comunitățile în care s-au așezat de-a lungul timpului și prin dorința lor de educație și muncă.
Care este misiunea dvs. aici?
Sunt un reprezentat al comunității rudarilor din Scărișoara. Ne-am implicat în multe acțiuni ale comunei.
Aș dori, într-un timp apropiat, să facem un proiect pe Cultură. Îmi pare rău că s-a pierdut meșteșugul lucrărilor în lemn. Noi, rudarii, ca și strămoșii noștri, am crescut cu meșteșugul rudăresc, în lemn: scaune, linguri, fuse, copăi. Noi prin asta am crescut, prin asta ne-am câștigat existența, așa cum și-au câștigat-o și bunicii noștri. Acum s-a pierdut aproape de tot acest meșteșug. Mai sunt câțiva, la noi în comună, dar foarte puțini care știu meșteșugul rudăresc.
Noi am vrea să facem un proiect pentru meșteșugul rudăresc, cu lucrarea în lemn.
Aveți sprijin de la noul primar?
Da. Ne ajută foarte mult. E un primar pentru toată lumea. A fost și este foarte apropiat de noi, rudarii. D-l primar vrea să ne ajute să nu ne pierdem cultura noastră rudărească. Vrem să-l sprijin și noi pe d-l primar, să reușim să facem acest proiect privind satul rudari.
Rudăria s-a implicat pe proiectele aceste cu legumicultura, prin care și-a câștigat existența. S-a desfășurat mai bine cu legumicultura, iar meșteșugul s-a uitat. Vrem ca autoritățile să ne ajute cu ce avem nevoie pe mai departe. Și noi ne vom implica în toate activitățile pe care dumnealor vor să le facă în această comună.
Dumitru SÂRGHIE
