Cunoscută și sub numele de Pontus Euxinus, nume dat de coloniștii greci, numele de Marea Neagră (Kara Deniz), a fost dat de turci și conform opiniei unor specialiști, provine din asocierea făcută de popoarele antichității între punctele cardinale, culori și fenomenele meteorologice, însemnând marea de la nord, de unde vine întunericul.
Este cel mai statornic și cel mai loial vecin al României, căreia îi oferă, în condițiile derivate din perpetuarea unei mari nedreptăți istorice, o fereastră deschisă spre lume cu o lungime de 245 km. Dar, există și alte valențe ale bazinului pontic ce oferă facilități țării noastre, cum ar fi: larga dezvoltare a platformei continentale în sectorul românesc, până la peste 180 km de țărm, sub care există importante resurse de gaze naturale și petrol, exploatabile; variația redusă a nivelului mării, între 20-26 cm; înclinarea slabă a platformei continentale la nord de Capul Midia, care, cumulată cu acțiunea curenților marini dinspre nord-est, a determinat depozitarea aluviunilor aduse de Dunăre și formarea Deltei Dunării, bijuterie turistică, declarată Rezervație a Biosferei, iar calitatea plajelor și temperatura apei în lunile de vară sunt optime turismului recreativ.
Straturile superioare ale apei sunt bine oxigenate, cu consecințe biotice pozitive, dar, începând de la 125 m adâncime, crește ponderea hidrogenului sulfurat care face imposibilă existența vieții în stratul inferior, Marea Neagră neavând curenți verticali care să amestece apele.
Marea Neagră a deținut un rol important în istoria regiunii atât din punct de vedere politic și economic, ca spațiu strategic și rută comercială, cât și cultural, ca punte între civilizații. Din păcate, în prezent, este situată în centrul unei zone cu potențial mare de conflict, situația din Peninsula Crimeea fiind un subiect fierbinte la cele mai înalte foruri mondiale.
Prof. Dr. Ștefania Marineanu
