AcasăEvenimentMotru – 41 de ani de la Revolta minerilor din octombrie 1981

Motru – 41 de ani de la Revolta minerilor din octombrie 1981

Ziua de 19 octombrie a.c. avea să readucă în ochii opiniei publice (după o nedorită pauză de doi ani, cauzată de pandemia de Coronavirus), acea manifestare memorială închinată revoltei minerilor de la Motru, din octombrie 1981, care a reprezentat o etapă în parcursul către Revoluția anticomunistă din Decembrie 1989.

Sufletul viu al acestui simpozion a fost, ca întotdeauna, conjudețeanul nostru fostul deținut politic Constantin Soare, alături de gazdele primitoare, primarul municipiului Motru, Costel Cosmin Morega, și directorul Casei de Cultură Daniel Popescu. Pe lângă cei amintiți aici, au mai fost prezenți elevi și eleve ai Școlii Gimnaziale nr.1, din Motru, dimpreună cu dascălii lor, dar și personalități din conducerile AFDPR, de la diferite niveluri, reprezentanți ai presei locale din Gorj, dar și din județul Olt. Au fost prezenți de asemenea reprezentanți ai revoluționarilor din Decembrie 1989. 

Constantin Soare a reiterat, cu amănunte, așa cum a făcut de fiecare dată, momentele Revoltei de la Motru  din octombrie 1981, tragismul închisorilor comuniste prin care el a trecut, dimpreună cu ceilalți ortaci condamnați, pentru „Revolta pâinii”, așa cum a fost, generic, numită acea răscoală înăbușită în sânge, soldată cu arestări în masă. De asemenea, au fost prezenți și au luat cuvântul Irina Leulescu, secretar de stat SSPR, Sergiu George Rizescu, președintele AFDPR din România, dr. Eustațiu Chițimia, președintele AFDPR Olt, om de rară cultură și moralitate, Oliver Ioniță, președinte Asociația Revoluționară „21 Decembrie” Pitești, Ion Dicu, secretar AFDPR-Olt, Ștefan Geamănu, vicepreședinte AFDPR-Tg. Jiu, Andronache Marian Dănuț, secretar AFDPR Caracal”.

Costel-Cosmin Morega, primarul Municipiului Motru: 

„Pentru tot ceea ce ați făcut până acum și cred eu că veți face și de acum încolo, eu vreau să vă mulțumesc. Aveți tot respectul meu! Pentru toți cei prezenți în sală, dar și pentru cei care își desfășoară, în continuare, activitatea în acest sector de muncă (al mineritului), nu atât de ușor, cu condiții specifice. E simplu să critici de pe margine, dar este mai greu să fii implicat în acea activitate.

Despre ceea ce s-a întâmplat acum 41 de ani, vă las pe dvs. să relatați și vreau să vă mulțumesc încă o dată, pentru faptul că ați ținut să fiți prezenți la Motru, astăzi.

Mă bucur că eu, împreună cu colegii mei, am reușit să realizăm acest eveniment. Ori de câte ori veți dori, ușa mea și a Municipiului Motru vă este deschisă! Vă mulțumesc!”

Constantin Soare:

„Primii mineri care au ieșit în stradă au fost cei de la Motru Vest, apoi au ieșit toți minerii de la toate minele. Când au văzut tovarășii atâția omeni în stradă au anunțat Securitatea, 0851 de la Craiova, pe băieții de la Drăgășani, Târgu Jiu, Turnu Severin. Motru era un oraș încercuit. Până dimineață, orașul era plin de soldați pe tanchete, cu mitralierele pregătite.

Deja ortacii începuseră să strige și să scrie pe lopețile de lucru lozinci anticomuniste: „Jos Ceaușescu”, „Jos dictatorul”, „Ceaușescu PCR – pâinea noastră unde e?”, „Dăm cărbune, dar vrem pâine”.

Am intrat peste ei în Consiliul Popular! Ceea ce am găsit în frigiderele lor, noi, ca mineri, nici nu ne imaginam să mâncăm vreodată. Am luat toată mâncarea și băutura și am împărțit-o minerilor. Imediat ce au venit, băieții de la Securitate au pus tunurile cu apă pe noi. Am înghețat și a trebuit să fugim. Din 10.000 de oameni au mai rămas cinci-șase inși. Toți cei care am participat activ la aceste evenimente, am fugit în Motru. Eu am vrut să plec din țară… Era miliție peste tot. Împreună cu un coleg de-al meu am ajuns la Filiași în gară, apoi am ajuns la Anina. Ne-am angajat sub alte nume și apoi am ajuns la Oravița, ca să trecem frontiera. Aici ne-au prins. Ne-au bătut până n-am mai știut de noi. Ne-am întors înapoi în satul Poneasca. Ne-am angajat din nou în mină. Era acolo o galerie… Am stat trei săptămâni… Pe 14 noiembrie 1981, am fost arestați. Ne-au pus cătușe la mâini și lanțuri groase la picioare. M-au bătut zi de zi și m-au condamnat la 8 ani de închisoare.”

Irina Leulescu – secretar de stat SSPR:

„Vrem ca evenimentele de acum 41 de ani să nu se mai repete niciodată! Totul depinde foarte mult de noi, de acțiunile noastre și de faptele noastre… Să nu ne lăsăm conduși de oameni care nu merită, să nu ne lăsăm conduși de ideologii care nu sunt în acord cu viața noastră, cu acțiunile și idealurile noastre!

Evenimentele care s-au întâmplat aici la dvs., la Motru, nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Omenii care s-au dedicat mineritului au făcut ca acest oraș să se ridice și să fie cunoscut… Prin forța și prin munca lor… Munca lor n-a fost apreciată. Prin cuvântul celor care au avut curaj, acum 41 de ani, să se revolte împotriva raționalizării hranei, s-a dat un semnal important care, mai târziu, a dus la sfârșitul epocii comuniste.

Vreau ca cei care au mai rămas în viață să beneficieze de o recunoaștere. Avem similaritate și beneficiază de anumite drepturi cei de la Lupeni. Vreau să fac același lucru și cu Motru. Am nevoie de mai multe detalii din partea dvs., ca să pot să fac acest proiect și cei care mai sunt în viață să beneficieze de acele recunoștințe și recompense pe care le merită. Pentru că ei au fost stindardul, au fost făclia, au fost acea scânteie care au cuprins, mai apoi, întreaga țară.

Vă mulțumesc pentru invitație!”

A fost o atmosferă de vibrație patriotică, de cinstire și comemorare a eroilor mineri, care s-au jertfit în lupta lor împotriva comunismului și un avertisment pentru guvernul actual care, încet-încet, a reluat practicile totalitare ale „epocii de aur”.

 A consemnat Dumitru Sîrghie

RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments