AcasăInterviuNe ajută zestrea folclorică pe care o avem, măiestria instructorilor noștri și...

Ne ajută zestrea folclorică pe care o avem, măiestria instructorilor noștri și implicarea autorităților… – a declarat Iliuță Brăileanu, directorul Palatului Copiilor „Adrian Băran” Slatina

D-le director Brăileanu, același căluș magic, ca să spun așa, același „patriarh” al călușului românesc – Ilie Brăileanu!

Cu permisiunea dvs., vreau să facă o corecție. Eu sunt un simplu călușar și voi rămâne un simplu călușar, pentru că acest dans, călușul, care ne reprezintă pe noi, românii, este un dans al lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu este cel care dă călușarilor acele virtuți. Virtuți care caracterizează, evident, și poporul român: tenacitatea, puterea de sacrificiu, perseverența. Este o luptă între bine și rău, pe care o reliefează călușul… Eu voi rămâne un slujbaș al acestui căluș!

Concret, ce manifestări dedicate călușului s-au petrecut anul acesta, aici, la noi, în județul lui Pan Vizirescu?

Au fost două manifestări importante. Una care se desfășoară, de anul trecut, în săptămâna Rusaliilor, este vorba de Festivalul Călușului Oltenesc. Este o inițiativă a Consiliului Județean Olt și vreau să vă spun că este un produs al pandemiei, pentru că, dacă nu era pandemia de Covid, nu puteam să ne gândim la o manifestare cu un număr mai mic de călușari.

Gândirea a fost ca, în săptămâna Rusaliilor, în cinci-șase localități ale județului să aducem, formațiile de călușari, copiii, ca ele să joace în curțile oamenilor. Obiectivul principal este de a aduce călușul la țărână, de a-i aduce pe copii în acea atmosferă autentică de căluș.

Anul acesta, Festivalul Călușului Oltenesc, s-a desfășurat în cinci localități. Am debutat, în săptămâna Rusaliilor, la Brâncoveni. Luni, după Rusalii, la Giuvărăști, iar vineri, sâmbătă și duminică – la Fărcașele, Optași-Măgura și am încheiat la Dăneasa.

A doua manifestare, este deja o manifestare cu tradiție, atât pentru județul nostru, cât și pentru folclorul național. Este vorba de Concursul Național al Copiilor „Călușul Românesc”, aflat la cea de-a XXII-a ediție. S-a desfășurat la Slatina, în perioada 22-26 iunie, iar rolul său este de a aduce călușarii pe scenă pentru a se întrece.

Știm foarte bine, în tradiția Călușului, în momentul când cetele de călușari se întâlneau se luau la rămășag. Începeau să-și măsoare steagul. Cine avea steagul mai mare câștiga prima „bătălie”, iar apoi urmau întrecerile între cei mai buni călușari, între echipe, terminându-se cu întrecerea între cei doi vătafi. Ceea ce este important este faptul că nu aveau nevoie de un juriu, ci ei constatau care a fost mai bun și recunoșteau fără doar și poate.

Ce alte instituții, în afară de Consiliul Județean, au pus umărul la reușita acestor două manifestări?

Primăria Municipiului Slatina este principalul organizator și finanțator al Concursului Național al Copiilor „Călușul Românesc”. Putem enumera aici Inspectoratul Școlar Județean, Centrul de Creație, Palatul Copiilor și, bineînțeles, cele cinci primării unde s-a desfășurat anul acesta Festivalul Călușului Oltenesc. Nu trebuie să uităm și celelalte primării, unde avem formații și ansambluri călușărești foarte bine articulate.

Sunt niște eforturi deosebite făcute de aceste instituții, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere logistic. Este vorba de implicare, de oameni care trebuie să-i însoțească pe copii, care să-i aducă, care să aibă grijă de ei. Sunt foarte multe aspecte și din punct de vedere administrativ. Este un fenomen amplu la noi în județ, avem peste 70 de ansambluri folclorice în județul Olt.

Județul Olt este patria călușului și nu numai a călușului, pentru că, pe lângă călușari, sunt și fetele care dansează în ansamblurile mixte, în ansamblurile folclorice pe care le avem la nivelul județului.

Un alt element important este faptul că avem niște instructori coregrafi, care sunt foarte dedicați: Costică Bălărău, Sandu Rizea, Costică Ispas, Marian Stănescu, Nelu Ene de la Scornicești, Dudu Țenea de la Cezieni, Iancu de la Corabia, Florică de la Corabia, Rudi de la Brastavățu și de la Vișina, Marin Scarlat de la Sârbii Măgura, Dulescu de la Optași, Nichita Dragomira de la Corbu, Mirela – instructoarea de la Poboru, Lili Taifas de la Potcoava, Siminel Buță… Vedeți, acum mi-e foarte teamă că am uitat pe cineva!

Sunt adevărați instructori coregrafi, care și-au dedicat întreaga viață dansului!

Noutăți au fost sub vreun aspect?

Ca noutate este apariția ansamblului de la Coteana, condus de Mitică Sora, un alt împătimit al dansului, care a avut o evoluție deosebită. Vorbim aici și de ansamblurile de la Vișina și Giuvărăști. D-l primar de la Giuvărăști a însoțit formațiile, toți copiii parcă erau copilașii dumnealui. Era mereu în mijlocul lor, atât la paradă, cât și la repetiții.

Din punct de vedere organizatoric, noi am obișnuit slătinenii și pe cei din țară să avem câte un tablou coregrafic la festivitatea de deschidere a manifestărilor călușului. În 2018, am avut tabloul coregrafic dedicat Centenarului „Când se joacă românești, România întinerește”, un tablou coregrafic cu 2000 de copii, unde au fost prezente ansambluri reprezentative din toate regiunile folclorice din țară.

În 2019, am avut tabloul coregrafic „Călușul unește România”, făcut cu formațiile de căiuți și formațiile de călușeri, pentru că am sărbătorit intrarea călușului, alături de aceste două jocuri, în patrimoniul imaterial al UNESCO. În cadrul acelui moment deosebit, pe platoul de la Casa de Cultură a Sindicatelor am făcut o hartă a României. Apoi au fost doi ani de pandemie, când nu ne-am mai văzut cu formațiile de călușari și cu prietenii noștri din țară. Anul acesta am reușit să facem un tablou coregrafic, „Hora oltenească”, în Parcul Tineretului. Au fost 30 de cercuri, 30 de hore, cu acești minunați dansatori. S-au dansat pași de horă din toate vetrele folclorice ale județului nostru. Pasul de horă este un pas care se întâlnește în toate regiunile țării, dar fiecare comunitate și-a pus amprenta, schimbând un pic stilul sau aducând noi figuri. Am reușit să facem un colaj al acestor figuri.

Ce ne-a surprins foarte mult este faptul că ansamblul din Slovacia, care a fost invitat de onoare, a învățat hora oltenească, slovacii participând alături de noi la această mare horă a prieteniei.

Au fost ansambluri din toată țara?

Da! Au fost 2000 de copii participanți, aproximativ 700 din țară, iar restul din județul nostru.

Domnule profesor, ce înseamnă călușul pentru județul Olt, în acest vremuri în care tradițiile sunt călcate în picioare?

Județul Olt are o zestre culturală fantastică. Faptul că sunt patru vetre călușărești în județul nostru, sunt două subzone folclorice, zona de nord și zona de sud (zona Romanațului) atestă bogăția folclorului coregrafic. Suntem un județ în care, și din punct de vedere administrativ, s-a așezat o formulă de comunicare între instituțiile care promovează aceste valori ale folclorului nostru.

Pentru a ajunge la această performanță este nevoie de implicare. Cultura nu se face din birou, cultura se face lângă artist, lângă spectator. Oamenii aceștia, pornind de la instructori până la primarii localităților, sunt în permanență alături de copii și simbioza este aproape perfectă.

Asta reprezintă garanția succesului, pentru că formațiile noastre, la manifestările la care au participat, în țară sau în străinătate, s-au întors întotdeauna cu un loc pe podium. Ne ajută zestrea folclorică pe care o avem, măiestria instructorilor noștri și implicarea autorităților…

Dumitru Sîrghie

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments