D-le Costea, pe ce categorii sociale mizați în alegerea dvs. ca primar?
D-le Sârghie, nu așezăm oamenii în categorii sociale! Aș dori foarte mult ca cei care nu ies la vot să meargă să voteze. Nu trebuie să mă voteze pe mine sau să voteze continuitatea, ci pe cine consideră dumnealor că le aduce zâmbetul, plusvaloarea, că le aduce bucuria pe chip, că le face un oraș mai frumos. Să voteze pe cine consideră că merită să fie reprezentantul lor. Continuitatea, răul cel mai mic sau schimbarea radicală sunt hotărâte de către oameni.
Toți candidații spun că vor face o stradă, că vor pune un bec… Ei spun, de fapt, ceea ce e de făcut, prin fișa postului lor. Te lauzi cu anumite chestiuni pe care, oricum, ești obligat să le faci, ca primar… Cum ar trebui abordată campania electorală, pentru că, din 1990 încoace, am întâlnit același stil mincinos și ipocrit?
Nu trebuie să-i mulțumești unui primar că asfaltează o stradă sau că pune două becuri. E ca și cum i-ai mulțumi bancomatului că îți dă bani. Dar sunt banii tăi… Sunt munciți de tine. Despre asta e vorba…
În al doilea rând, punctul de plecare este un audit. Să văd și eu în ce situație se află primăria în momentul preluării. Restul e o poveste electorală și o milogeală pentru voturi. Pe de altă parte, singura aparentă normalitate a interacțiunii dintre candidați și alegători sunt aceste alegeri. Când oamenii se simt băgați în seamă, în ideea subliminală de a ne fi, de fapt, nouă mai bine, candidaților, viitorilor primari. Iar oamenii rezonează cu treaba asta. Apoi patru ani de zile nu se mai întâmplă nimic.
Am văzut, zilele acestea, că se lucrează pe strada Pitești, vis-à-vis de Altur, am văzut că se lucrează foarte mult la Liceul de Construcții. De ce în campanie? De ce îți faci campanie cu banii mei? De ce mă consideri prost? De ce n-ai făcut asta până acum?
Ai fost ales ca primar datorită nu neapărat unei doctrine de partid, ci a unor promisiuni. Și tu nu faci nimic din ce ai promis sau faci foarte puțin. La un moment dat, ai impresia că ești atât de deștept, încât îți permiți să nu-ți mai respecți promisiunile. Ai promis că faci un parc cu cel mai modern cartier de locuințe. Ai făcut parc, cu ce prețuri nu mai vorbesc. Dar de ce faci acum un mall, când tu ai spus că faci cartier de locuințe? De ce în patru ani de zile nu ai făcut aproape nimic? De ce după aceea emiți judecăți de valoare că ești mai deștept decât cei care te-au ales și vrei să faci ce consideri tu, că ești isteț? Când, de fapt, oamenii ți-au dat un vot pentru o promisiune electorală… De ce cu trei-patru luni înainte de alegeri faci lucruri pe care puteai să le faci în decursul celor patru ani de zile?
Ce altceva ar trebui spus, decât ceea ce s-a spus până acum? Cum ar trebuie să se facă o campanie electorală?
Promițându-le, neavând un punct de plecare, înseamnă minciună și miloagă electorală. Identifică omul, cunoaște-l, caută-l, vezi viziunea lui! Nu mă veți vota, n-o să plâng, dar s-ar putea să plângeți voi, când veți alege un mincinos.
Pe de altă parte, viziunea mea despre aceleași proiecte care se pun pe tapet an de an este alta. Eu știu să administrez un buget. Eu știu să aduc plus-valoare… Calitatea celui ales duce, invariabil, la calitatea umană a celui care-l alege.
Din punct de vedere cultural, Slatina, la ora aceasta, suferă enorm… Ce viziune aveți dvs. pentru Slatina, care are o istorie culturală fantastică?
Trebuie să începem cu absolvenții liceelor din Slatina, care trebuie să cunoască istoria orașului. În primul rând, trebuie să cunoască cine au fost cei care le dau numele liceelor la care învață. Câți elevi de la Radu Greceanu, Ion Minulescu sau Nicolae Titulescu știu ce mari personalități au fost cei trei care dau numele liceelor lor? Când vom învăța lucruri simple, putem să vorbim, apoi, și de Pan Vizirescu, și de Podul Olt, și de cântăreții de muzică clasică, despre istoria știută și neștiută a Dealului Grădiște, despre acele tuneluri făcute de nemți. Învață elevul să-și cunoască curtea și casa sau pe cel care a construit-o. Acesta este punctul de plecare.
De ce Slatina nu se mândrește cu istoria sa culturală și nu ținem la valorile pe care le-am avut și pe care le avem?
Pentru că nu știm, domnule Sârghie. Ca să știm, trebuie să fim învățați. Ca să fim învățați, trebuie să avem oameni buni lângă noi. Dacă mergem pe cutuma turmei, că trebuie să luăm voturi, ca să trăim mai bine și nu vedem lângă noi oamenii deștepți, oamenii de cultură, niciodată nu vom putea să învățăm. Este același mod al gândirii de turmă a partidelor politice, de vreo 30 de ani încoace. Cum vedem că unul dintr-o entitate politică este mai deștept îl excludem. Păi, cum să știm?
Oare n-ar trebui să atragem lângă noi oamenii de cultură? Oare n-ar trebui să renunțăm la acele spectacole, câteodată grotești, care sunt însoțite de mici și bere? N-am fi mândri ca să știm că un om care ne reprezintă la nivel planetar a plecat de aici, din Slatina?
Zero – sau punctul plecării… a fost un roman scris de Petru Dumitriu. Așadar, dacă veți ajunge primar, trebuie s-o luați de la zero…
Necunoscând administrație publică, dar știind foarte bine cum se formează un buget, mă simt ca peștele în apă. Nu pot să promit nimic, până nu văd situația, până nu știu de unde plec. Asta este o chestie pe termen scurt. Nu e rușinos să spui că nu știi, este rușinos să nu faci ce promiți. De aceea, nu promit decât foarte atent și nu pot să promit decât ceea ce, cu siguranță, știu că pot să fac: să administrez un buget.
Sunteți de Dreapta, de Stânga, de Centru? Care este ideologia sau doctrina dvs. politică? Pe înțelesul tuturor…
Partidul care mă susține este de centru-dreapta. Prin factura mea umană și prin ceea ce am realizat în cursul vieții, în mediul privat, sunt de dreapta. Ceea ce am făcut eu, cu puținii mei bani, nefiind un mare filantrop, am făcut în foarte mare liniște și am făcut-o pentru bucuria sufletului meu, este oarecum de stânga…
M-am regăsit în acest partid pentru că are o doctrină de centru-dreapta, care înseamnă dreapta și un pic pe partea stânga, vis-a-vis de ajutorul aproapelui, pe partea socială. Eu cred în oameni! Eu nu vin la partid ca să-mi dea partidul imagine sau putere! Eu vin să dau imagine și putere unei partid.
Pentru dvs., mai există cele două cuvinte, care sunt parcă interzise: patriotism și naționalism?
Cu siguranță! Am un naționalism moderat și un patriotism bine cultivat. Am iubit armata, am iubit patria, am fost port-drapel! Sunt infanterist și niciodată nu dau înapoi! Oamenii își urmează liderii. Dacă Ecaterina Teodoroiu nu ordona: „Băieți, înainte, după mine!, mai ieșea cineva din tranșeu? Sergentul sau locotenentul, atunci când iese din tranșeu, știe că primul lucru pe care-l va primi este glonțul, adică moartea… Și, totuși, iese, gândindu-se că are un lider și pentru bunăstarea neamului. Oamenii trebuie să vadă că alesul lor le confirmă încrederea. Se pare că, deocamdată, nu este așa…
Iată că discut cu un om care vede altfel lucrurile… Cum veți gestiona un eventual eșec al dvs.?
Infanteriștii gândesc într-un singur fel. Infanteria este regina armelor. Infanteria este prima linie. Dacă nu ai căzut mortal, te ridici, te refaci și o iei de la capăt.
Care este secretul popularității dvs.?
Capacitatea mea de a dărui, de a ajuta, de a oferi fără să aștept recompensă. Aceasta este felul meu de a fi și acesta este și secretul.
Aveți vreun sentiment negaționist, ca să mă exprim așa, față de actualul guvern sau față de actuala opoziție?
Actuala guvernare continuă linia politicii vechi. Este o alternativă foarte jenantă la vechea guvernare. Totul se reduce numai la acapararea puterii și la interesele personale. Restul este o poveste tristă…
Vă întâlniți cu un om pe stradă, care vă spune: „Domnule, am citit de dumneata în ziar… Cine ești, de unde vii și încotro te îndrepți?”. Ce-i răspundeți?
Îi voi spune credința mea. Vreau să vă aduceți aminte că a existat un om care nu v-a mințit! Vreau să știți că mai există și oameni cu suflet. Eu nu sunt cel mai deștept, nici cel mai frumos! Eu sunt cel care își ia niște hamuri să tragă la ele, când nu-i trebuiau aceste hamuri, când avea liniștea necesară.
Cum vedeți dvs. Slatina în viitor?
Slatina poate fi salvată. Este un oraș frumos. Dar poate fi dezvoltat la nivelul celorlalte orașe care ne consideră pe noi oameni de lumea a III-a. Nu cred că slătinenii sunt oameni de lumea a III-a. Nu cred că slătinenii mai pot fi păcăliți cu cinci metri cubi de apă și transport gratuit. Nu mai este vorba despre noi, este vorba despre copiii și nepoții noștri.
Dorința mea cea mai mare este ca Slatina să fie așa cum sunt alte orașe din vestul țării, pe buzele tuturor românilor. Asta e dorința mea. N-o să pot să fac asta singur. Cu siguranță, în Primăria Slatina sunt oameni care știu cu ce se mănâncă administrația și, mulți, pe posturile lor, sunt profesioniști. 10% dintre ei, cu siguranță, sunt lipitorii de afișe, pe care-i știți și dvs., și pe care eu o să-i rog să-și achite creditele sau să nu-și mai facă altele. Restul sunt profesioniști și eu am nevoie de ei.
Care este mesajul dvs. către concetățenii dvs., indiferent de culoarea politică? Pentru că nu mai există nicio culoare politică…
Slătinenii să-și aleagă acel om pe care ei îl văd în stare să le aducă bunăstarea, să le aducă zâmbetul pe buze. Este păcat de ceea ce se întâmplă, pentru că Slatina este un oraș cu o economie în ascensiune, cu un potențial mult mai mare față de alte orașe. Să-și aleagă omul care cred dumnealor că le va aduce zâmbetul pe buze, încredințați de faptul că le va fi mai bine dumnealor, copiilor și nepoților dumnealor. Dacă până la sfârșitul acestei campanii nu-i voi convinge, îi rog să nu mă voteze!
Dumitru Sârghie
