Oamenii sunt hotărâți să iasă în stradă

• a declarat Cosmin Ungureanu, primarul comunei Curtișoara

 Jurist de meserie și fost administrator public la Primăria Bălteni, Cosmin Ungureanu, noul primar al comunei Curtișoara, este hotărât să facă din localitatea sa o localitate europeană. Am discutat cu d-l Ungureanu despre problemele cu care se confruntă comunitatea sa, la zece luni de când a preluat funcția de primar.

Problema cea mai mare cu care se confruntă administrația comunei Curtișoara și, implicit, cetățenii localității privește tranzitarea comunei de către camioanele care merg la balastierele de pe raza comunei Teslui. D-l primar spune că aceste camioane trec prin localitate cu o viteză foarte mare și, pe deasupra, sunt încărcate peste limita admisă. Primarul Ungureanu spune că a făcut sesizări la toate organele competente în acest sens, dar nimeni nu vrea să ia nicio măsură. Dar să-i dăm cuvântul.

D-le primar, ce moștenire v-a lăsat fostul primar?

În primul rând datorii. Mi-a lăsat două miliarde de lei vechi, datorie către diferite societăți cu care dumnealui a colaborat și cu care a lucrat. Datorii din care am început să plătim… Am plătit până acum în jur de 50% din datorie, urmând ca, până la sfârșitul anului, să achităm integral. Așa încât, la sfârșitul anului 2013, să închidem contabilitatea fără datorii.

V-a lăsat vreun proiect în derulare?

Da. Alimentarea cu apă este începută și neterminată. Aici s-au executat defectuos lucrările, lucrări pe care le-am continuat, anul trecut, cu bani din bugetul local. În sensul că am introdus 4,5 km de rețea și am pus în funcțiune cele trei stații de clorinare care nu funcționau. Am mai forat un puț, astfel asigurând, în proporție de 95%, alimentarea cu apă în comuna Curtișoara.

Având în vedere situația economică a României și faptul că premierul Ponta și vicepremierul Dragnea au spus că nu se vor finanța de la guvern noi investiții, ce aveți de gând? Ce mai puteți face, în această situație?

Singura soluție sunt fondurile europene. Dacă avem proiecte pe fonduri europene, putem face ceva. Dacă nu avem proiecte pe fonduri europene, nu facem nimic. Pentru că, din bugetul local, nu vom avea niciodată bani suficienți să facem investiții mari. Iar d-l Ponta și d-l Dragnea au spus foarte clar: sunt 3500 de șantiere deschise și nu se vor deschide în cursul anului și, mai mult ca sigur, nici în 2014, altele noi. Așa că noi, cei care nu avem lucrări începute, suntem dezavantajați. Așteptăm, dar problema e că și oamenii așteaptă. Pentru că în Curtișoara, ca și în alte localități, oamenii au vrut schimbare și au vrut schimbare pentru că vor să vadă ceva în comună. Nu doar să vadă pe fotoliu alt primar, pentru că e mai tânăr sau mai frumos ca cel dinainte. Nu pentru asta au făcut schimbarea. Au făcut schimbarea pentru că vor să vadă ceva în comună. Vor să aibă gaze, canalizare, drumuri asfaltate… Investiții care, în ultimii patru ani, ca să nu zic opt ani, nu prea s-au făcut la noi în comună.

Deci cine a avut bani înainte, are și în continuare…

Exact. Cine s-a descurcat înainte și s-a perindat pe la diferite partide a obținut și fonduri și stă bine. Cine nu, nu. Aici, la noi, a fost așa un soi de nepăsare, pentru că și Curtișoara ar fi arătat altfel. În urmă că vreo 15 ani, noi spuneam că suntem înaintea comunei Teslui, comuna vecină. Acum ei n-au luat-o înainte, pentru că au și canalizare, au și drumuri asfaltate… Doar la Sistemul de Alimentare cu Apă stăm mai bine decât ei, dar nu și la alte  investiții.

Ce ați făcut dvs. pentru Școală, pentru Educație, în general?

Avem, la ora actuală, pe raza comunei, două școli și patru grădinițe. Am avut trei școli, dar una s-a închis din lipsă de copii. Pentru că suntem foarte aproape de municipiul reședință de județ și astfel suntem dezavantajați, pentru că majoritatea părinților cu pretenții își duc copii la oraș la școală. Acum fondurile la școală vin calculate pe standardul cost per elev. Pleacă elevul, pleacă și banul… Oamenii consideră că la Slatina sunt condiții mai bune. Dar țin să spun că avem aici un colectiv de cadre didactice profesionist, bine pregătit, care se implică. În special, cei tineri concurează cu profesorii de la Slatina și pot fi chiar mai buni.

Unitățile școlare au necesitat câteva investiții de strictă importanță. Anul trecut am reușit să modernizăm grădinița din satul Proaspeți. În sensul că am făcut un grup sanitar în incinta grădiniței, care până atunci era afară și iarna era forte greu pentru micuți. Am zugrăvit total interiorul, am schimbat tocăria la sălile de clasă… Anul acesta avem în plan să facem aceleași investiții la școala din centru. În fiecare an, luăm câte una pe rând, neavând bani să le facem pe toate în același timp.

Ce a mai rămas în Curtișoara din tradițiile noastre populare?

Avem Ansamblul de Dansatori „Flori de Măr”, un ansamblu pe care l-am susținut și îl susțin. Anul trecut au fost la foarte multe festivaluri în țară și în județ. Au fost plecați la Sibiu, la Bistrița-Năsăud, la Baia de Fier, de două ori la mare… De asemenea, au fost prezenți la diferite zile ale comunelor și festivaluri locale județene, la invitația mai multor primari. Din partea mea au avut și au tot sprijinul. Ne bazăm și pe experiența importantă a coregrafului, e vorba de d-l Costică Bălărău. Iar anul acesta, dacă vom primi vreo invitație și din străinătate, eu îi voi susține și îi voi trimite și acolo. Tot ceea ce am făcut pentru ansamblu am făcut cu bani de la bugetul local, dar am avut și un festival la Sibiu unde am beneficiat de sprijinul celor de la Direcția pentru Promovarea Culturii, prin persoana d-lui director Florian Dumitrescu. În sensul că ne-a asigurat transportul și diurna dansatorilor.

Mai există Dumnezeu la Curtișoara? Vorbiți-ne despre biserici!

Dumnezeu există la Curtișoara. Oamenii sunt credincioși, oameni cu frică de Dumnezeu. Avem trei biserici, două ortodoxe și una adventistă. Există o bună înțelegere între cele două comunități. Colaborăm foarte bine cu toți cei trei preoți din comună.

Într-o conferință de presă, senatorul Darius Vâlcov a vorbit despre o viitoare zonă metropolitană Slatina, unde și-ar găsi locul și comuna dumneavoastră. Ce spuneți despre această „ofertă”?

Am stat de curând de vorbă cu un important lider PSD, căruia i-am spus despre problemele cu care ne confruntăm noi la Curtișoara. Și mi-a spus că de ce nu vrem să trecem de Slatina, pentru că atunci o parte dintre probleme ar fi rezolvate. Nu vom trece  niciodată, și aceasta nu e doar opinia mea, ci și a majorității locuitorilor din Curtișoara, pentru că, în această situație, vom avea impozite de municipiu și investiții de comună. Vom fi, probabil, Cireașov 2, unde nu vom avea drumuri, nu vom avea canalizare, nu vom avea nimic. Doar vom plăti bani pentru Slatina.

Pe raza localității Curtișoara se află multe puțuri de apă care deservesc Compania de Apă și, implicit, Municipiul Slatina. Am încercat o colaborare cu Compania de Apă, pentru a ne furniza și nouă apă, având în vedere că noi nu avem suficientă apă, iar puțurile lor sunt pe raza localității noastre. Ne-am lovit de refuzul acestora, fiind nevoiți să forăm noi un puț și poate nici acum nu avem apă suficientă. Așa că o colaborare cu ei nu știu dacă se va putea face. Sub nicio formă nu vom face parte din zona metropolitană Slatina.

Cu ce alte probleme vă confruntați, d-le Ungureanu?

O altă problemă gravă cu care ne confruntăm noi aici este traficul greu care se desfășoară pe drumul județean ce străbate localitatea. Pe raza localității Teslui sunt foarte multe balastiere și multe societăți tranzitează comuna Curtișoara cu camioane de mare tonaj, care nu sunt pentru drumurile respective, pentru drumul județean. Aveam foarte multe plângeri din partea oamenilor pentru faptul că aceste camioane circulă foarte încărcate și cu viteză mare. Din cauza infrastructurii proaste le-au crăpat casele și pereții. De fiecare dată când trec aceste camioane, casele cetățenilor vibrează. Am făcut adrese la Consiliul Județean, la Prefectură, la Poliția Rutieră… Singurul lucru care s-a făcut a fost montarea unor indicatoare de restricție de tonaj și limitare de viteză. Dar veți vedea că aceste camioane circulă în localitate cu cel puțin 70 de km la oră. Lucrurile nu sunt rezolvate… Consiliul Județean nu are cântar să vină să-i verifice iar radarul vine foarte rar aici în localitate. Sunt societăți puternice și care fac abuzuri. Oamenii mă presează să rezolv problema cu camioanele de mare tonaj din cauza cărora li s-au crăpat casele. Dacă autoritățile județene nu vor face nimic în privința camioanelor de mare tonaj care tranzitează comuna noastră, oamenii sunt hotărâți să iasă în stradă.

LINIA ÎNTÂI