AcasăCultură„PĂCĂTOASA” – UN ROMAN INEDIT ÎN EPICA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ...

„PĂCĂTOASA” – UN ROMAN INEDIT ÎN EPICA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ…

La Editura «Arena Artelor» din Slatina, al cărei director este scriitorul, jurnalistul și editorul Dumitru Sîrghie, a apărut, de curând, în ediție Princeps, romanul «Păcătoasa», scris de Pan M. Vizirescu, un roman inedit, în epica română contemporană. Poet, eseist și jurnalist, Pantelimon M. Vizirescu, născut în anul 1903 – a colaborat, între altele, la revista «Gândirea» și este unul dintre cei 14 jurnaliști și cărturari români patrioți, condamnați de stalinistul «Tribunal al Poporului», din motive politice, care a stat,  în recluziune, timp de 23 de ani.

Din anii 50, ai secolului trecut, datează și acest roman, care vede lumina tiparului abia acum, cu sprijinul  urmașilor lui Pan Vizirescu, Simona și Viorel Pintea, dar și al Ninei Cosmulescu, soția lui Dan Cosmulescu, nepotul celebrului scriitor.

 De la Slatina, Dumitru Sîrghie ne tentează să căutăm această carte, care nu e doar o simplă restituire sau reconstituirea unei epoci…

Citind pagină după pagină și titlul după titlu, din această carte, ce te ține într-un crescendo al interesului susținut de popularea unei lumi cu nori, cu vânt, cu secetă, dar și cu oameni aflați în cumpănă, nu-mi pot ține în frâu o curiozitate, o întrebare irepresibilă – și cred că nu doar pentru mine! Unde a stat, până acum, această carte? Și cum de nu a găsit drum spre cititor, mai devreme, mai ales că autorul însuși ar fi avut timp destul să o pregătească pentru lumina tiparului și să se bucure de bucuria celor ce primeau darul acestei tulburătoare întâlniri prin retrăire…?

Cu-atât mai mare bucuria lecturi!!!, dublată de detaliile scrierii acestei cărți cu un subiect tulburător, nu doar pentru ceea ce numim „era noastră” sau ultimii 2000 de ani de istorie.

Și de istorii individuale, în care tema păcatului, mai exact a lipsei de păcat(!) și a conștiinței de sine a preocupat oameni de pe toate meridianele.

Cât despre asumarea temei, prin prisma suferinței autorului însuși, iată o lectură a unor noi și nedorite conjuncturi… așa cum se întâmplă de câte ori omenirea trece prin schimbări radicale de paradigmă: mai ales la nivelul  noului sistem de valori care îl înlocuiește, nu fără nedreptăți și durere, pe cel vechi. Așa cum s-a întâmplat și în cazul tuturor celor ce, asemeni lui Pan M. Vizirescu, au avut de înfruntat, atât de mari nedreptăți.

Poate vom înțelege, cândva, de ce scrierea de față a avut atât de mult de așteptat lumina tiparului și a întâlnirii cu cititorii! Să nu fi avut încercatul autor încredere că va fi înțeles pe deplin? Că mai sunt dintre cei care, dincolo de valoarea acestei fresce atât de interesant reconstituite, ar continua să îl judece și pe el, cel ce ne arată și piatra și pe cei îndemnați, peste timp, a o arunca!?

Cu atât mai impresionantă această restituire, acum, când lumea își schimbă, din nou, valorile, idealurile și mecanismele care par a o duce mai departe! Nici azi, însă, NU în lipsa Credinței și a Înțelegerii cu Sufletul.

M-aș fi bucurat mult să îl pot întâlni, într-un dialog de auto-promovare a cărții, pe însuși Pan M. Vizirescu, dar sunt recunoscătoare dlui Sîrghie, pentru toate întâmplările care au dus, în sfârșit, la apariția ei.

Mihaela HELMIS
Radio România Actualități
Cultură-Civilizație


RELATED ARTICLES
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments