Fluvii de pixeli și bitzi s-au scurs peste noi în ultimele 9-10 luni relativ la crizele reiterante bizar, iresponsabil tratate și deloc premonitive, pentru unii, din mult zdruncinatul nostru sistem de sănătate.
Răul e mare și pericolul incomensurabil pentru sănătatea statusului biologic al neamului nostru.
În condiții aproape inumane de lucru, abilitatea de a face profesia de medic la standarde de maximă altitudine, așa cum ai visat când ai hotărât să te dedici acestei sublime încercări pe viață de a te dizolva în ceilalți sau așa cum te-au învățat dascălii tăi încărunțiți și ei precoce în necazuri și situații uneori de aceeași sorginte cu cele pe care noi le trăim, devine uneori o veritabilă încercare de a copia cotidian, rațional și apăsat, reprobabilul mit sisific.
„Nu există pădure fără uscături”, spune proverbul neaoș românesc. E posibil ca sistemul medico-sanitar românesc să se „gripeze” într-o proporție de 15-20 % din cauza deficiențelor comportamentale, morale și, în final doar, profesionale ale medicilor, asistentelor, infirmierelor, brancardierilor ș.a.m.d.
Restul disfuncționalităților au ca bază diferite cauze de ordin fizic identificabile în sistem: brambureală legislativă, mecanisme complicate de achiziții și para achiziții, proiecte fără legătură directă cu practica medicală făcute în birouri de oameni care și-au birocratizat logica medicală, hotărâri incorecte și nesănătoase –dovedite de-a lungul anilor – de reabilitări și construcții spitalicești (cele opt spitale regionale care trenează, în continuare, „respirând” într-o „țară a nimănui” de tot râsul, au intrat în atenția publică încă de pe vremea guvernului Năstase… Au venit finanțările europene și iată unde ne aflăm….)
Cu atât mai bine pentru tine, pacient reiterant prin forța împrejurărilor și conjuncturilor (familia inițială, același vechi buletin) să găsești într-un spital județean ca Slatina, pe fondul perpetuei agitații din sistemul nostru sanitar de care aminteam, „insule” de normalitate terapeutică, exploratorie paraclinică, empatie totală pentru suferința omului de lângă tine, organizarea sistemelor funcționale pe secție perfectă, curățenia saloanelor și a bolnavilor la cele mai înalte standarde posibile…
Toate acestea prin voința, competența, știința, încrâncenarea și devotamentul sincer pentru pacienți arătat de domnul doctor Renică Diaconescu, șeful secției neurologie din SJU Slatina, a cărui unitate de lucru din punct de vedere terapeutic este comparabilă oricând cu atitudinile urmate în marile noastre clinici de neurologie.
Știu că mai are multe de făcut și-i doresc ca ultimele proiecte legate de stroke să devină rapid practică medicală curentă la nivelul tuturor spitalelor județene. Să fim lângă el, să-l ajutăm și să-l protejăm!
Cornel Buteanu
