AcasăCulturăPASCAL TONCESCU – avocat, politician și publicist

PASCAL TONCESCU – avocat, politician și publicist

Avocatul Pascal Toncescu s-a născut la 25 iulie 1874 în comuna Crâmpoia, Județul Olt. Fiul lui „Vasilache” Toncescu – proprietar și „Calopatra” Toncescu.[1]

PASCAL TONCESCU.[2]
PASCAL TONCESCU.[2]

A urmat cursurile liceale la ,,Sf.Sava’’, din București.,, După terminarea studiilor liceale, pleacă în străinătate spre a’și urma cursurile universitare.

În anul 1893, Cleopatra Toncescu vinde partea ei de moșie numită „Vătași” „din Districtu Oltu Plasa Șerbănesci Comuna Crâmpoea, D-lui Doctor Leonte domiciliat în Bucuresci.”

În 1896, după excelente examene date, obține la Bruxelles, diploma de Doctor în drept. Revine în țară și în martie 1899 se înscrie în Baroul de Ialomița.[3] Intră în magistratură, unde  nu stă prea mult, se retrage îmbrățișând din nou cariera de avocat.[4]

Despre,,Legea generală a vămilor’’, din 1 iulie 1905, raportorul de la Senat D. Pascal Toncescu arăta că ,,s-a căutat a se legifera într-un mod mai liberal problemele la contravenții și contrabande’’. Tot el credea că legea va rezista mult timp guvernând,,administrațiunea vămilor’’ în folosul economiei românești.[5]

,,Proectul de lege al poliției vânatului, prezentat parlamentului la 1906 prevedea ca pentru infracțiunile la această lege, militarii să fie justițiabili de tribunalele ordinare”.

În urma cererei deputatului Pascal Toncescu și adeziunea ministrului I. Lahovari, a șters această dispozițiune din proect ( ședința 3 Martie 1906 )’’.[6]

În iulie 1906 este ales ca censor al ,,societății lotăriei de stat din România’’:

Loteria de stat română.În >Monitorul oficial< a apărut actul constitutiv și statutele societății lotăriei de stat din România. Se știe că această societate cu sediul în București, a fost constituită cu un capital de trei milióne, subscris de Banca de credit roman din București, Lӓnderbank, Norddeutsche Bank, firmele Behrens și Söhne, Hardy și Hinrichesen, Carl Masse din Mamburg și D-nii M.H. Baumgarten și I.H. Arion, directorul și subdirectorul băncei de credit român.

În primul consiliu de administrație au fost desemnați ca membrii d-nii Schuschny, Emilio Morpurgo, Carl Masse, Em. Culogiu, Gr.G. Cantacuzino, N.Xenopol, I.H. Arion, M.H. Baumgarten și Otto Petersen.

Censori au fost aleși d-nii Pascal Toncescu, Robert Hammer și Adrian Magheru.[7]

În 24 septembrie 1906 apare la București revista,,Sportul’’, publicație editată neregulat până în anul 1916. Comitetul sub redacția căruia apare este alcătuit din Pascal Toncescu ( în 1906 ), V.Toncescu, Theodor Marinescu, G.Costescu și I.C.Văcărescu ( editor ).

Din anul 1915 ,,Sportul’’, devine ,,organ de propagandă al Federației Societăților Sportive din România. Între 23 martie și 7 iunie 1913, revista fuzionează cu ,,Hipodromul român’’, apărând cu titlul ,,Sportul și Hipodromul’’[8]

În numărul său din data de joi, 18 ianuarie 1907 revista,,Furnica’’publica următoarea știre:

,,D.Pascal Toncescu, deputat, va însoți delegația de consilieri comunali ce se va duce la Viena să întoarcă vizita d-lui Lueger.’’[9]

Fiind un bun avocat, îl vedem în curând numit ca avocat al Statului și în același timp și avocat al Eforiei Spitalelor Civile. Dar D-nul Pascal Toncescu nu se mărginește numai aci și muncind serios, râvnește către un loc în Sfatul Țărei. Înscris în partidul Conservator, i se recunosc meritele și având o mare popularitate în județul Ialomița, este ales Deputat al acestui județ, în perioada 1904 – 1918. La alegerile pentru Camera deputaților din februarie 1905 este ales în Colegiul III, județul Ialomița. Locuia în București, str. Victoriei nr. 148. [10]

Unele surse-Constantin Argetoianu, ,,Pentru cei de mâine’’, vol. 1, scriu că în această perioadă (1904 – 1925 ), dar fără a preciza când, Pascal Toncescu a fost și deputat de Olt. Pascal Toncescu a fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Conservator.

Dacă, ca avocat s’a distins și caută a’și mări clientela numai puțin însă îl vedem că se distinge și ca Deputat. Pentru prima oară când a debutat în parlamentul țării a făcut o bună impresie și prin frumosul discurs la discuția la Mesaj. În alegerile generale din Februarie 1911, își depune din nou candidatura, la colegiul II de Ialomița și reușește cu 331 de voturi.

Ales din nou ca deputat al Ialomiței, toți Ialomițenii, își pun mari speranțe în d-sa, că va stărui și va obține multe îmbunătățiri, de care are atâta nevoie acest județ. Prin străduințele d-sale, s’a putut obține ca să circule și un tren de noapte, care a adus mari avantaje și pasagerilor și în special comerțului din Călărași.

Tot d-sa s’a făcut ecoul doleanțelor comercianților și meseriașilor din întreg județul Ialomița și prin munca și stăruințele ce va depune, pe lângă cei în drept, va obține și mai mult pentru județul său adoptiv.

Pentru meritele sale, d-nul Pascal Toncescu este decorat cu,,Coroana României’’ în rang de ofițer.[11]

Parlamentari români în pribegia din Rusia (1916-1918). Foto: Centrul de Cultură și Istorie Militară, Chișinău
Parlamentari români în pribegia din Rusia (1916-1918). Foto: Centrul de Cultură și Istorie Militară, Chișinău

Prin Ianuarie 1915, o întrunire intima are loc acasă la Nicolae Filipescu, la care iau parte C.Olănescu, I.C.Grădișteanu, Barbu Delavrancea, C.Hiotu și Pascal Toncescu, pentru a discuta ce măsuri trebuie să ia partidul conservator împotriva acțiunii periculoase și vădit germano-file a șefului său Alexandru Marghiloman.

Măsura la care s’au oprit a fost: decapitarea sau mai corect zis înlăturarea lui dela conducerea partidului’’. [12]

La 22 ianuarie 1917 se hotărăște ca o parte dintre parlamentarii români să fie evacuați în Rusia, mai întâi la Odessa, apoi la Herson ( Cherson ), oraș aflat la vărsarea Niprului în Marea Neagră. Printre parlamentarii evacuați se afla și deputatul Pascal Toncescu, care în timpul acestei pribegii la Odessa scrie cartea,,Un an de pribegie’’, Decembrie 1916 – Decembrie 1917,Tipografia Iujno-Rus, Odessa 1917.

Cartea „Un an de pribegie”
Cartea „Un an de pribegie”

Pe 23 septembrie 1917, grupul de parlamentari, Pascal Toncescu, Lambru, Ion C. Grădișteanu, Constantin Argetoianu, Cantili, Năuțescu, Theodor Emandi și-a luat angajamentul de a,,nu primi nicio misiune și nicio însărcinare de la guvern. Discutăm și suntem de accord asupra stabilirii răspunderilor și acum mai apropiat a întrunirii parlamentului decidem a face o cerere președinților corpurilor legiuitoare’’. [13]

După perioada de pribegie în Rusia, deputatul Pascal Toncescu revine în România și își reia profesia de avocat. Pascal Toncescu a avut un frate mai mic, pe Vasile Toncescu. Despre acesta, Enciclopedia României „Cugetarea” menționează următoarele: Toncescu Vasile, avocat de Ilfov și ziarist . Născut în 1880, com.Crâmpoia, Județul Olt. Licențiat în drept. Membru în comisiunea permanentă a Uniunii avocaților din România. În presă din 1901, ca redactor la „Patriotul”’ lui Bacalbașa. A scris apoi la: ,,Țara’’ și alte ziare. Colaborator statornic la ,,România’’, ,,Curierul judiciar’’ și ,,Pandectele Române’’.[14]

Pentru alegerile din 25, 26 și 27 mai 1920 conservatorii ialomițeni au depus liste de candidați pentru ambele camere ale Parlamentulu în speranța că vor obține rezultatul din alegerile precedente ( n.n. 1919 ). Organizația conservatorilor democrați din Ialomița a depus o listă ce avea în frunte pe Mihail Gr. Cantacuzino, urmat de,,independentul’’ din 1919, Gh. Christodorescu, Pascal Toncescu, NicolaeȚopescu și Vasile Rădulescu.[15] 

La alegerile de deputați din 10-12 februarie 1921, din județul Soroca a candidat și Pascal Toncescu. Despre candidatura sa ziarul,,Adevĕrul’’, din 17 februarie 1921, scria următoarele:

Candidatura d-lui Pascal Toncescu este semnificativă. D-sa s-a retras acum câtva timp din partidul democrat – conservator. Imediat i-sa oferit candidatura. Dar d.Pascal Toncescu candidează la Soroca acolo unde va candida și d.C. Stere susținut de mai toate grupările politice din Basarabia și chiar de ministrul Basarabiei d.Serghie Niță. Sunt însă guvernamentali basarabeni cum e d. Bogos, cari vor combate candidatura d-lui Stere. Se vede că pe concursul acestora se bizue d. Pascal Toncescu.

Basarabenii însă știu cum să procedeze cu candidaturile dela centru pe cari ei nu le apreciază. Promit tot concursul, dar cade la sigur candidatul ,,strein’’ Basarabiei. Rezultatul alegerilor a fost: Pascal Toncescu, Partidul poporului – 5965 voturi; Constantin Stroe, Partidul țărănesc basarabean – 36215 voturi și Ioan Budac – 998 voturi. A câștigat Constantin Stere. 

La 31 decembrie 1922, bilanțul general încheiat, al Societății,,Steaua Română-Societate anonimă pentru industria petrolului era,,verificat și găsit conform cu registrele’’de către censorii Ion Slăvescu, Pascal Toncescu, N.Petrescu-Coman.[16]

În „Neamul Românesc”, din 29 noiembrie 1925, deputatul Pascal Toncescu scria: „Dintre toți beligeranții, noi avem cea mai mică datorie de război.”

  1. Grigore Gafencu subsecretar de stat la ministerul de industrie și comerț va pleca sâmbătă ( n.n 24 iunie 1933 ), la Constanța, însoțit de d. Pascal Toncescu, președintele Consiliului de administrație al regiei conductelor de petrol ale statului să inspecteze lucrările de conducte ale acestei regii. [17]

Pe 4 aprilie 1932, Partidul conservator a ținut o întrunire în sala cinematografului Forum. Întrunirea a fost deschisă la ora 10 dimineața de către Grigore Filipescu, care-l proclamă președinte pe „d. Miclescu”. După cuvântarea lui Miclescu „D. Pascal Toncescu se ocupă de politica financiară a țării dusă de vechile partide. Face un istoric al activității partidelor politice de la noi, după care arată rolul partidului conservator”.[18]

Ziarul Adevĕrul, No.15.461, din 8 iunie 1934 scrie despre conferința lui P. Toncescu, susținută la fundația,,Dalles’’.

Despre,,Politica națională a petrolului’’ a vorbit aseară la fundația Dalles d.Toncescu. Arată că la noi, prima problemă în politica petrolului este transportul.

Pe acest tărâm s’a dat lupta între calea ferată și conducte. Statul a încurajat căile ferate, deși transportul prin conducte e aproape cu sută la sută mai eftin’’.

,,Monitorul Oficial’’, în nr. 207 din 8 septembrie 1944 publica la rubrica,, Anunțuri Comerciale’’, următoarele:

Prima fabrică de sticlă cu gaz metan, S.A.

Extras de pe procesul-verbal al adunării generale extraordinare din 23 August 1944.

Adunarea generală extraordinară, având în vedere dispozițiunile art.11 din statute și art.7 din legea cuprinzând unele dispozițiuni pentru funcționarea societăților anonime, modificat la 8 iulie 1944 hotărăște:

1.Ratifică cooptarea d-lui avocat Pascal Toncescu în consiliul de administrație al societății, în locul devenit vacant prin demisia d-lui prof. N.Herescu.

2.Dă cuvenita aprobare d-lui administrator Pascal Toncescu să ocupe funcția de administrator la societatea Sorin.

Nr.10.726, 1944 septembrie 4.

 Pascal Toncescu – Opera.

 ~ Un an de pribegie, Decembrie 1916 – Decembrie 1917 [ de ] Pascal Toncescu.Deputat. ( Tip.,, Iujno-Rus’’, 1917 ( 23,5 x 16,5 ).86 p.

Discursul rostit de D.Deputat Pascal Toncescu la Discuțiunea respunsului la Mesagiu, în ședința de la 4 Martie 1905. Călărași ( Tip.C.I.Șeicărescu ), 1905. ( 17 x 11 ). 35.

~ Discursul D-lui Deputat Pascal Toncescu ținut în ședința Adunării Deputaților de la 16 Martie 1916 cu ocaziunea ratificării împrumutului făcut de Guvern la Banca Națională a României, București ( Imprimeria Statului ). 1916 ( 16 X 10 ).37 p.

~ Modificările unor articole din Codul civil [ de ] Pascal Toncescu ( Discurs rostit în Adunarea deputaților și ședințele de la 3 și 4 Martie în discuțiunea generală a legei modificatoare a câtorva articole din Codul Civil ). Bucuresci ( Imprimeria Statului ), 1906. ( 16,5 X 10 ). 35 p.

~ (Legea generală a vămilor). Precedată de raportul comitetului delegaților.    Raportor Pascal Toncescu [ București, 1905 ].

~ Toncescu, Pascal, Politica națională a petrolului, București , Tipografia,,Cartea de Aur’’, 1934.

~ Toncescu Pascal, Importanța conductelor în industria petrolului, în,, Analele Economice și Statistice’’, no.10-12/1935.

Pascal Toncescu a decedat la începutul lunii aprilie 1946, în București.

Despre acest trist eveniment, ,,Gazeta Municipală’’, nr.713 / 14 Aprilie 1946 și nr.714 / 28 aprilie 1946, la rubrica ,,Oficiile de stare civilă’’, Decese, scria:

Avocat Pascal Toncescu fost președinte al societății SORIN, fost președinte și administrator-delegat al Intreprinderilor metalurgice dunărene , administrator la Magazinele unite de fierărie, conducător a societății,,Prima fabrică de sticlă cu gaz metan’’, fost administrator la Odesfer.

Prof. Cornel MANOLESCU

[1] S.J.A.N.Olt, Colecția Registre de Starea Civilă-Crâmpoia, Registr.3/1874-1875.
[2] Sursa foto: Albumul corpului avocaților din România, autor Director L. Scărlătescu-1911, București, Tipografia,,Unirea’’, Calea Moșilor, No.132.
[3] Ghiăcioiu,P.Anuarul Baroului, Stabilimentul Industrial de Arte Grafice Ralian și Ignat Samitca, 1905, Craiova.
[4] Albumul corpului avocaților din România, autor Director L.Scărlătescu-1911, București.
[5] www.rasfoiesc.com>legal>drept>Legea-general
[6] Revista Jandarmeriei No.1/Ianuarie 1935, pag.24
[7] Gazeta Transilvaniei nr. 165, Brașov, Joi 27 Iulie ( 9 August ) 1906, pag.3.
[8] Petcu Marian, Istoria jurnalismului din România, 2007.
[9] Dr.Karl Lueger ( n.24 oct.1844, Viena – d.10 martie 1910, Viena ), a fost un politician austriac, primar al Vienei ]n perioada 1897 – 1910. A susținut cauza românilor din Transilvania.
[10] Anuarul Bucureștilor pe anul 1906, Editura XVI, București, Institutul de Arte Grafice,,Carol Göbl’’,S-or Ion St. Rasidescu,16 str. Doamnei, 1906.
[11] Albumul corpului avocaților din România, autor L.Scărlătescu-1911, București, Tipogr. „Unirea”, Calea Moșilor No.132.
[12] Ion Rusu Abrudeanu, România și Războiul Mondial, pag.85-86 Editura Librăriei SOCEC & Comp. Societate Anonimă, București 1921
[13] Oltea Rășcanu Gramaticu,,Culisele războiului în opinia unui parlamentar tutovean ( 1917 – 1918 )’’, articol publicat în ,,Acta musei tutovensis-memoralistică’’ III-2018
[14],,Pandectele Române’’. Este numele unei publicații Juridice înființată în anul 1921, sub conducerea lui Constantin Hamangiu, consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție.
[15] Revista,,Helis’’, Articolul-Participarea conservatorilor ialomițeni la primele alegeri desfășurate în baza votului universal ( 1919-1922 ), pag.17
[16],, Contimporanul’’, No.44, Sâmbătă 7 iulie 1923.
[17] ,,Adevărul’’, Vineri 23 iunie 1933.
[18] ,,Adevărul’’, No. 14.804, Marți 5 Aprilie 1932

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments